La prima vedere, imaginea pare să ofere toate informațiile necesare pentru a afla rapid înălțimea câinelui. Vedem același Labrador în două situații diferite și două măsurători: 200 cm și 300 cm. Totuși, cheia problemei este să observăm foarte atent ce reprezintă fiecare dintre aceste valori.
În partea stângă, câinele se află pe sol, lângă stâlp. Cei 200 cm nu reprezintă înălțimea stâlpului, ci diferența dintre partea de sus a stâlpului și partea de sus a câinelui. Cu alte cuvinte, stâlpul este cu 200 cm mai înalt decât câinele.
În partea dreaptă, câinele este așezat deasupra stâlpului. De această dată, cei 300 cm reprezintă înălțimea totală, măsurată de la sol până în partea de sus a câinelui. Așadar, avem înălțimea stâlpului plus înălțimea câinelui.
Dacă notăm înălțimea stâlpului cu S și înălțimea câinelui cu C, obținem două relații simple: S – C = 200 cm, iar S + C = 300 cm. Adunând cele două relații, obținem 2S = 500 cm, ceea ce înseamnă că stâlpul are 250 cm.
Mai rămâne doar să aflăm înălțimea câinelui. Din cei 300 cm scădem înălțimea stâlpului: 300 – 250 = 50 cm. Prin urmare, răspunsul corect este că Labradorul are 50 de centimetri înălțime.
Capcana acestei probleme este că mulți sunt tentați să calculeze pur și simplu diferența dintre 300 și 200 și să răspundă 100 cm. Dar cele două măsurători nu reprezintă același lucru: una arată diferența dintre câine și stâlp, iar cealaltă arată suma înălțimilor lor. Tocmai acest mic detaliu transformă imaginea într-un test de logică mult mai interesant decât pare la prima vedere.
