România se pregătește să introducă explicit în Codul penal infracțiunea de „căsătorie forțată sau conviețuire forțată”. Camera Deputaților, for decizional, a adoptat pe 16 septembrie 2026 proiectul cu 254 de voturi „pentru”, niciun vot „împotrivă” și trei abțineri. Fișa legislativă a Senatului indică, la rândul său, că proiectul a fost adoptat de ambele Camere.
Este important însă de precizat că nu vorbim despre o „interzicere a nunților” sau a căsătoriilor obișnuite. Noile prevederi vizează situațiile în care o persoană este constrânsă, supusă unui abuz de autoritate ori exploatată pentru a accepta o căsătorie sau o relație asemănătoare celei dintre soți.
Proiectul, înregistrat la Camera Deputaților ca PL-x 227/2026, a avut 68 de inițiatori din mai multe formațiuni politice. Diana Buzoianu se numără printre aceștia, însă inițiativa legislativă nu îi aparține exclusiv.
Ce va fi considerat căsătorie sau conviețuire forțată
În forma adoptată de comisiile Camerei Deputaților, noul articol 209¹ din Codul penal se referă la determinarea unei persoane majore sau a unui minor care a împlinit 16 ani să încheie o căsătorie ori să trăiască într-o relație asemănătoare celei dintre soți.
Pentru ca fapta să intre sub incidența acestei prevederi, determinarea trebuie realizată prin constrângere sau abuz de autoritate, prin profitarea de o stare evidentă de vulnerabilitate a victimei – cauzată, de exemplu, de vârstă, boală, dizabilitate ori dependență – sau prin oferirea ori primirea unor bani sau avantaje în schimbul consimțământului unei persoane care are autoritate asupra victimei. Pedeapsa prevăzută în aceste situații este închisoarea de la 1 la 5 ani, alături de interzicerea exercitării unor drepturi.
Aceeași pedeapsă este prevăzută și pentru transportarea sau însoțirea victimei într-un alt stat, determinarea acesteia să călătorească în străinătate ori împiedicarea ei să se întoarcă în statul în care locuia, atunci când scopul este forțarea unei căsătorii sau a unei conviețuiri.
Pedepsele cresc în cazurile grave
În anumite împrejurări, limitele de pedeapsă cresc la 2 până la 7 ani de închisoare. Printre situațiile agravante se numără cazul în care făptuitorul are asupra sa o armă sau un obiect, dispozitiv, substanță ori animal care poate pune în pericol viața sau integritatea unei persoane, dacă fapta provoacă vătămarea corporală ori este urmată de tentativa de sinucidere a victimei sau dacă victima se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza ori tratamentul făptuitorului.
Protecția este și mai strictă în cazul copiilor. Determinarea unui minor care nu a împlinit 16 ani să conviețuiască într-o relație asemănătoare celei dintre soți este sancționată cu 2 până la 7 ani de închisoare și interzicerea exercitării unor drepturi.
În anumite situații agravante, pedeapsa crește la 3 până la 10 ani. Printre acestea se află și cazul în care victima nu a împlinit vârsta de 14 ani. Totodată, forma adoptată precizează expres că, în cazul unei victime sub 16 ani, consimțământul acesteia nu poate fi invocat ca justificare pentru faptă.
Care este situația căsătoriei minorilor în prezent
Codul civil român prevede deja că o căsătorie se încheie prin consimțământul personal și liber al viitorilor soți. Regula generală este că aceștia trebuie să aibă cel puțin 18 ani.
Există o excepție pentru minorul care a împlinit 16 ani: pentru motive temeinice, acesta se poate căsători numai în baza unui aviz medical, cu încuviințarea părinților sau a tutorelui și cu autorizarea instanței de tutelă. Prin urmare, noua reglementare penală nu „interzice nunțile”, ci adaugă sancțiuni penale clare pentru situațiile de constrângere și pentru anumite forme de conviețuire impusă minorilor.
De ce apare această modificare acum
Reglementarea se înscrie și în procesul de transpunere a Directivei europene 2024/1385 privind combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice. Directiva cere statelor membre să incrimineze căsătoria forțată, iar termenul general pentru transpunerea în legislațiile naționale este 14 iunie 2027.
Documentația adoptată de Camera Deputaților completează și definiția penală a exploatării unei persoane, incluzând obligarea la încheierea unei căsătorii sau la conviețuirea într-o relație asemănătoare celei dintre soți și obținerea de bani ori alte avantaje materiale în legătură cu asemenea situații.
Mesaje de avertizare la radio și televiziune
Raportul final păstrează și o măsură temporară de informare publică. Timp de patru luni, posturile de radio și televiziune ar urma să difuzeze, în intervalul 18:00–22:00, mesaje de avertizare referitoare la căsătoriile și conviețuirile forțate. În forma finală a raportului, această obligație apare ca dispoziție separată, fără modificarea permanentă a Legii audiovizualului.
Legea nu este încă aplicabilă
La momentul adoptării de către Parlament, proiectul nu produce automat efecte penale. El trebuie să parcurgă procedura de promulgare și să fie publicat în Monitorul Oficial. Mai mult, raportul adoptat stabilește expres că prevederile care modifică Codul penal intră în vigoare la trei luni de la publicarea legii în Monitorul Oficial.
Așadar, formularea potrivit căreia „nunțile au fost interzise în România” este înșelătoare. Parlamentul a adoptat o reglementare care urmărește să sancționeze penal căsătoriile și conviețuirile impuse prin constrângere, abuz sau exploatarea vulnerabilității victimei, cu pedepse mai severe atunci când sunt implicați copii.
Informațiile sunt actualizate la 20 septembrie 2026, pe baza formei adoptate de Camera Deputaților și a stadiului legislativ disponibil la această dată.
