Uniunea Europeană pregătește una dintre cele mai importante schimbări de până acum în ceea ce privește accesul copiilor la rețelele sociale. Comisia Europeană a prezentat „EU KIDS Act”, un proiect care stabilește limite clare de vârstă și noi obligații pentru platformele online folosite de minori.
Dacă propunerea va fi adoptată în forma actuală, regulile se vor aplica și în România, la fel ca în celelalte state membre ale Uniunii Europene.
Fără conturi de social media pentru copiii sub 13 ani
Una dintre cele mai importante prevederi este introducerea unei limite minime de vârstă.
Copiii sub 13 ani nu ar mai putea avea propriul cont pe rețelele sociale. Ei ar putea folosi în continuare anumite servicii video special concepute pentru copii, însă accesul ar urma să fie făcut printr-un cont administrat de părinte sau tutore.
Pentru adolescenții cu vârste între 13 și mai puțin de 15 ani, regulile sunt diferite. Părinții ar putea crea așa-numite „mini-conturi”, cu funcții limitate și control parental activ.
În această categorie de vârstă, timpul de utilizare ar urma să fie limitat la cel mult o oră pe zi, iar contactele și anumite funcții ale platformelor ar fi restricționate. Abia de la 15 ani minorii ar putea deschide singuri un cont.
Nu este vorba doar despre TikTok, Facebook sau Instagram
Proiectul merge mai departe decât simpla stabilire a unei vârste minime pentru rețelele sociale.
Noile reguli ar urma să vizeze serviciile online utilizate de minori, inclusiv platformele de socializare și video, jocurile online, dar și chatboturile și companionii bazați pe inteligență artificială.
Comisia propune eliminarea sau limitarea pentru minori a unor caracteristici considerate problematice, printre care scroll-ul infinit fără puncte de oprire, anumite sisteme de recompense, recomandările bazate pe profilare care pot conduce către conținut nociv și notificările trimise în timpul orelor de somn.
Contactele nesolicitate din partea persoanelor necunoscute ar urma, de asemenea, să fie restricționate.
Conturile minorilor, private în mod implicit
O altă schimbare importantă privește modul în care sunt configurate conturile copiilor și adolescenților.
Potrivit propunerii Comisiei, profilurile minorilor ar trebui să fie private în mod implicit. Geolocalizarea, camera și microfonul ar urma să fie dezactivate implicit, iar minorii ar trebui să poată bloca mai ușor alți utilizatori și să aibă un control mai mare asupra recomandărilor primite.
În cazul chatboturilor și al companionilor AI, regulile ar urma să fie și mai stricte. Aceste funcții ar trebui să fie dezactivate implicit pentru minori și nu ar putea fi proiectate astfel încât să simuleze relații personale într-un mod care să favorizeze dependența emoțională.
Cum va fi verificată vârsta
Una dintre cele mai dificile probleme rămâne verificarea vârstei reale a utilizatorilor.
Comisia Europeană a dezvoltat deja o soluție europeană de verificare a vârstei care permite unei persoane să demonstreze că îndeplinește o anumită condiție de vârstă fără să transmită platformei identitatea completă sau alte informații personale inutile. Soluția tehnică a devenit disponibilă pentru adaptare în 2026.
În cadrul KIDS Act, platformele și magazinele de aplicații ar urma să folosească instrumente de verificare sau estimare a vârstei. Comisia precizează că aplicația europeană nu păstrează documentele de identitate sau date biometrice.
Primele reacții după anunț
Propunerea a stârnit deja reacții atât din partea organizațiilor pentru protecția copiilor, cât și din industria tehnologică.
Missing Children Europe a salutat abordarea graduală propusă de Comisie, considerând că poate contribui la crearea unui mediu online mai sigur. Organizația atrage însă atenția că modul concret de aplicare va fi esențial și că protecția copiilor trebuie realizată fără afectarea disproporționată a vieții private și a drepturilor acestora.
De cealaltă parte, organizația industriei tehnologice CCIA Europe și-a exprimat, potrivit Reuters, îngrijorarea că unele mecanisme de verificare a vârstei ar putea ridica probleme privind confidențialitatea și că noul cadru s-ar putea suprapune peste reglementările europene deja existente.
Regulile nu se aplică încă
Un aspect esențial este că românii nu se trezesc deocamdată cu aceste restricții activate pe telefoane.
Comisia Europeană a adoptat propunerea legislativă pe 17 septembrie 2026. Documentul a fost transmis Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene, unde poate fi negociat și modificat înainte de adoptarea formei finale.
Prin urmare, limitele de 13 și 15 ani, mini-conturile supravegheate de părinți și restricția de o oră pe zi reprezintă în acest moment regulile propuse de Comisie, nu obligații care se aplică deja utilizatorilor din România.
Dacă proiectul va trece de procesul legislativ european, modul în care copiii și adolescenții folosesc rețelele sociale s-ar putea schimba semnificativ în toate statele Uniunii Europene, inclusiv în România.
Pot urmări negocierile pe EU KIDS Act și să te anunț când apare o modificare importantă sau când se stabilește data de la care regulile intră efectiv în vigoare.
