Acasă Blog Pagina 146

Plafonarea adaosului comercial pentru alimentele de bază continuă până la sfârșitul anului

0

Plafonarea adaosului comercial pentru alimentele de bază continuă până la sfârșitul anului

Plafonarea adaosului comercial pentru alimentele de bază a fost extinsă până la finalul anului 2026, conform unei legi adoptate recent de Camera Deputaților. Acest proiect a trecut cu 292 de voturi „pentru”, un vot „împotrivă” și o abținere.

Măsura se aplică pentru 17 produse alimentare considerate esențiale și era prevăzută să expire la sfârșitul lunii iunie. Autoritățile argumentează că prelungirea este necesară pentru a menține echilibrul pe piața agroalimentară și pentru a proteja consumatorii în contextul inflației ridicate. Expunerea de motive asociată proiectului menționează că măsura va ajuta la reducerea consecințelor negative cauzate de actuala situație economică, precum menținerea viabilității fermelor și a procesatorilor români.

Printre produsele pentru care se aplică plafonarea adaosului comercial se numără: pâine albă simplă (300–500 g), lapte de consum (1 litru, 1,5% grăsime, fără UHT), brânză telemea de vacă vrac, iaurt simplu de vacă (3,5% grăsime, maximum 200 g), smântână, făină albă de grâu „000”, mălai, ouă de găină calibrul M, carne proaspătă de pui, carne proaspătă de porc, ulei de floarea-soarelui, cartofi proaspeți albi, legume proaspete vrac, fructe proaspete vrac, zahăr alb tos, unt și magiun.

Plafonarea adaosului comercial a fost introdusă inițial în 2023, ca răspuns la creșterea rapidă a inflației și a prețurilor alimentelor. Ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna, a afirmat că măsura trebuie menținută atâta timp cât inflația continuă să afecteze bugetele familiilor. Acesta a declarat: „Am cerut prelungirea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază până la sfârșitul anului. UDMR a susținut constant în ultimii ani că, atât timp cât inflația ridicată continuă să pună presiune asupra bugetelor familiilor, plafonarea adaosului comercial pentru alimentele de bază trebuie menținută.”

În ciuda intențiilor, comercianții și producătorii au criticat în mod repetat această măsură, susținând că ea generează distorsiuni pe piață și pune presiune asupra producătorilor. Feliciu Paraschiv, vicepreședinte al Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România, a declarat la Digi24 că plafonarea a dus la creșteri de prețuri pentru alte produse neincluse în listă, cum ar fi detergenții și produsele de uz casnic. „Consecința cea mai mare pe care am văzut-o a fost efectul de waterbed”, a adăugat acesta.

Ionuț Lupu, un reprezentant al fermierilor, a subliniat că presiunea generată de plafonare afectează întregul lanț economic, impactul final ajungând să se resimtă asupra fermierilor. „Fermierul este cel mai dezavantajat în această filieră și este cel care va încasa șocul acestei reglementări”, a afirmat el. De asemenea, a menționat că unii producători vând laptele sub costul de producție, indicând că „laptele este luat la prețuri derizorii de 0,8 lei și chiar sub 0,8 lei pe litru, în condițiile în care costul de producție pentru un litru de lapte depășește 2,3–2,4 lei.”

Consumul de ananas și travaliul: adevăruri și mituri de care trebuie să știi

0

Consumul de ananas și travaliul: adevăruri și mituri de care trebuie să știi

În ultimele etape ale sarcinii, multe gravide explorează metode naturale care ar putea ajuta la inițierea travaliului. Printre cele mai frecvente sugestii întâlnite pe internet se numără alimentele picante, plimbările lungi și consumul de ananas. Dar există vreo bază științifică pentru aceste afirmații?

Conceptul că ananasul ar putea grăbi instalarea travaliului este vechi, însă până de curând, cercetările în acest sens au fost limitate. O atenție deosebită a fost acordată bromelainei, o enzimă prezentă în fruct, în special în miez. Se speculează că aceasta ar putea influența procesul de maturare a colului uterin și ar facilita dilatarea, pregătind astfel organismul pentru naștere.

De-a lungul timpului, aceste teorii s-au bazat mai mult pe experiențe personale decât pe dovezi concrete.

Recent, o echipă de cercetători a analizat datele a peste 2.400 de femei însărcinate pentru a determina dacă există o corelație între consumul de ananas în ultimul trimestru și desfășurarea nașterii. Participantele au fost împărțite în două grupuri: aproximativ 1.200 au consumat ananas în ultimele luni de sarcină, în timp ce celelalte nu au inclus acest fruct în dieta lor.

Specialiștii au comparat diferiți parametrii, inclusiv durata travaliului, gradul de maturare a colului uterin, tipul de naștere și starea nou-născuților.

Analiza a relevat că gravidele care au consumat ananas spre finalul sarcinii au avut, în medie, un travaliu mai scurt cu aproximativ 1,7 ore comparativ cu cele care nu au mâncat acest fruct. De asemenea, au prezentat scoruri mai bune privind maturarea colului uterin și o probabilitate mai mare de a avea o naștere vaginală spontană, fiind observată și o reducere a ratei operațiilor cezariene. Totuși, cercetătorii avertizează că aceste rezultate trebuie interpretate cu precauție.

Chiar dacă studiul este unul dintre cele mai extinse realizate pe acest subiect, el a fost efectuat într-o singură țară, Nigeria, ceea ce limitează aplicabilitatea concluziilor pentru alte populații. Mai mult, cercetările actuale nu confirmă că ananasul provoacă în mod direct declanșarea travaliului, ci sugerează doar că ar putea exista o asociere între consumul său și rezultate favorabile.

Experții subliniază necesitatea unor studii suplimentare pentru a verifica dacă bromelaina are un impact semnificativ asupra procesului de naștere.

În ceea ce privește consumul de ananas în ultimele luni de sarcină, pentru femeile fără contraindicații medicale care tolerează bine acest aliment, consumul moderat de ananas este, în general, considerat sigur. Dacă viitoarea mamă apreciază gustul fructului, includerea acestuia în alimentație ar putea aduce unele beneficii, însă nu există dovezi suficiente pentru a-l recomanda ca o metodă sigură și eficientă de inducere a travaliului.

Există și păreri care sugerează că sucul de ananas ar putea avea efecte asemănătoare în fazele incipiente ale travaliului, însă această ipoteză rămâne insuficient demonstrată.

Menopauza: o realitate medicală și economică pe care nu o putem ignora

0

Menopauza: o realitate medicală și economică pe care nu o putem ignora

Menopauza reprezintă un subiect adesea discutat în tăcere, deși efectele sale sunt evidente în viața de zi cu zi, influențând nu doar femeile, ci întreaga societate. De-a lungul timpului, această etapă a fost considerată o experiență intimă, tratată cu superficialitate și uneori cu jenă. Totuși, menopauza este o fază biologică semnificativă, având repercusiuni asupra sănătății, echilibrului emoțional, capacității de muncă, relațiilor, stimei de sine și calității vieții. Ignorarea, minimalizarea sau tratarea insuficientă a menopauzei are efecte ce depășesc sfera personală, afectând familiile, companiile, sistemul medical și economia.

Dr. Florina Todoruț, medic ginecolog cu o experiență de peste 25 de ani și specializată în longevitatea feminină, pledează pentru o schimbare radicală a perspectivei asupra acestei etape.

„Abordarea menopauzei nu este privită doar prin lentila simptomelor, ci și prin lentila valorii umane, a sănătății pe termen lung și a impactului social, deoarece multe femei traversează peri-menopauza și menopauza exact în perioada în care se află la vârful maturității profesionale. Sunt anii în care au experiență, claritate, putere de decizie, autoritate și capacitatea de a conduce. Sunt ani de contribuție majoră, nu doar pentru familie, ci și pentru echipe, instituții, companii și comunități. Trebuie foarte bine înțeleasă și acceptată această etapă a vieții femeii pentru a putea fi susținute. Tocmai în această perioadă, multe femei încep să se confrunte cu insomnie, oboseală persistentă, dificultăți de concentrare, anxietate, fluctuații emoționale, bufeuri, scăderea toleranței la stres, simptome genito-urinare, scăderea libidoului sau alte forme de disconfort care le afectează funcționarea zilnică. Este vorba despre energie pierdută, încredere afectată, oportunități amânate, randament diminuat și, uneori, despre retragerea treptată a unor femei extrem de valoroase din zonele în care ar fi putut avea cel mai mare impact”, explică dr. Florina Todoruț.

Costurile asociate acestei etape nu sunt suportate doar de femei. Când sănătatea femeilor nu este înțeleasă și susținută, organizațiile suferă pierderi de personal experimentat. Sistemul medical se confruntă cu gestionarea tardivă a unor probleme care ar fi putut fi prevenite sau ameliorate. De asemenea, societatea are de suferit prin reducerea participării, productivității și calității vieții unei categorii de femei care încă au multe de oferit.

„Ca medic și ca fondator al unui institut de longevitate, cred profund că menopauza trebuie scoasă din zona disconfortului tolerat și adusă în zona medicinei serioase, integrate, personalizate. Medicina modernă are responsabilitatea de a înțelege mai bine această etapă și de a construi răspunsuri mai bune”, adaugă dr. Todoruț.

O abordare corectă a menopauzei implică o viziune holistică asupra femeii, luând în considerare relația dintre hormoni, somn, metabolism, sănătatea cardiovasculară, densitatea osoasă, funcția cognitivă, viața intimă, compoziția corporală și echilibrul psihologic. Este esențială o evaluare atentă, educație, prevenție, personalizare și monitorizare, abordarea medicală nefragmentând femeia în organe și simptome, ci percepând-o ca un sistem viu și complex.

Responsabilitatea nu revine doar medicinii, ci și mediului profesional care trebuie să evolueze. În multe organizații, menopauza rămâne un subiect absent. Se discută despre leadership feminin, retenția talentului, diversitate și performanță, dar se ignoră o etapă biologică ce poate influența semnificativ femeile aflate în poziții-cheie. Un leadership matur nu evită aceste realități, ci le înțelege și creează contexte mai inteligente: mai multă flexibilitate, educație pentru manageri, mai puțină stigmatizare și mai multă normalitate.

Susținerea sănătății femeilor nu înseamnă doar confortul lor imediat, ci și capacitatea de a rămâne active, performante, creative și implicate într-o etapă extrem de valoroasă a vieții.

„Consider că această conversație este esențială și pentru felul în care definim longevitatea feminină. Longevitatea înseamnă a păstra funcția, vitalitatea, autonomia, claritatea mintală, sănătatea intimă, demnitatea existenței, o viață activă și sănătoasă pentru cât mai mult timp. În cazul femeii, menopauza este una dintre marile intersecții biologice care pot influența decisiv drumul către o longevitate sănătoasă sau, dimpotrivă, către ani trăiți cu oboseală, inflamație, fragilitate și dezechilibru. Felul în care alegem să vorbim despre menopauză spune multe despre nivelul nostru real de maturitate, ca sistem medical, ca mediu profesional și ca societate”, concluzionează dr. Florina Todoruț.

Dacă menopauza va fi recunoscută ca o temă majoră de sănătate, de prevenție, de calitate a vieții și de responsabilitate colectivă, are de câștigat întreaga societate, pe termen lung.

Producătorii susțin că plafonarea adaosului la alimente duce industria laptelui în pierdere

0

Producătorii susțin că plafonarea adaosului la alimente duce industria laptelui în pierdere

Prelungirea plafonării adaosului comercial la produsele alimentare de bază exercită o presiune considerabilă asupra fermierilor, care se văd nevoiți să vândă laptele la prețuri sub costurile de producție, avertizează Ionuț Lupu, un reprezentant al asociației fermierilor.

Afirmatia sa a fost făcută în cadrul unei emisiuni la Digi24, unde a explicat că intervențiile statului pe piață generează „distorsiuni grave”, iar fermierii suportă efectele acestor măsuri. Aceste declarații sunt relevante în contextul în care deputații discută despre prelungirea plafonării adaosului comercial pentru 17 tipuri de produse alimentare până la sfârșitul anului 2026.

Propunerea a primit deja aviz favorabil din partea Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților și va fi supusă votului final în plen. Printre produsele vizate se numără pâinea albă simplă, laptele de consum, ouăle, carnea proaspătă de pui și porc, precum și fructele și legumele vrac.

Ionuț Lupu a subliniat că fermierii sunt cei care resimt cel mai acut efectele acestei reglementări. „Fermierul este cel care încasează șocul acestei reglementări”, a declarat el, explicând că presiunea generată de plafonarea adaosului comercial se răspândește pe întregul lanț economic, de la retaileri la procesatori și, în final, la fermieri.

„Orice intervenție a statului în filiera de produs conduce la distorsiuni grave. Presiunea este foarte mare realizată de către stat prin aceste reglementări asupra retailerului. Ulterior, el va presa pe zona de procesare, zona fabricii, care ulterior va veni cu o presiune pe fermier”, a adăugat Lupu.

Un alt aspect important menționat de el este influența importurilor ieftine din regiune asupra pieței laptelui. „Avem cantități foarte mari de lapte în Ungaria, acolo unde situația este dusă oarecum la extrem, piețele lor tradiționale din țările arabe fiind eliminate. În aceste condiții, rămâne o cantitate foarte mare de lapte, materie primă la un preț foarte redus”, a explicat acesta, subliniind că fermierii români sunt constrânși să livreze laptele la prețuri mult mai mici decât costurile de producție.

În județul Suceava, mai mulți fermieri au rămas fără contracte de colectare. „Există situații când mulți dintre procesatori se retrag de pe anumite zone de colectare. Vedem situația din Suceava, când peste o mie de mici fermieri sunt nevoiți să găsească alte soluții, dar nu știm care, pentru că procesatorul cu care lucrau în mod tradițional s-a retras de pe acea zonă”, a explicat Lupu.

Întrebat despre prețurile pe care le primesc fermierii pentru lapte, acesta a menționat că acestea sunt semnificativ sub costurile reale de producție. „Între 0,8 și 1,8 lei, în funcție de categoria și tipul de contract, în condițiile în care procesatorul mai este interesat să achiziționeze laptele”, a precizat el. Situația devine și mai complicată pentru fermierii fără contracte ferme, care se confruntă cu prețuri derizorii pentru 30-40% din lapte, vândut la prețuri de sub 0,8 lei pe litru.

„Costul de producere a unui litru de lapte depășește 2,3-2,4 lei pe litru. Așadar, este o catastrofă în momentul de față pentru tot ceea ce înseamnă industria laptelui din România”, a concluzionat reprezentantul fermierilor. De asemenea, el a subliniat că fermierii așteaptă încă plata subvențiilor aferente anului 2025, menționând că APIA nu reușește să efectueze plățile pentru mulți dintre marii fermieri ai României.

Estimările organizației sugerează că membrii asociației au de primit aproximativ 30 de milioane de euro. „Sunt ferme medii și mari care au încasat doar un avans al subvențiilor undeva în luna octombrie. Din acel moment, motivând lipsa unui soft sau faptul că softul este nedezvoltat, suntem în postura în care nu se pot procesa cererile de plată”, a afirmat Lupu, accentuând că, în condițiile actuale, fermierii primesc mai puțin de 20% din prețul final al unui litru de lapte vândut la raft.

„Fermierul vinde materia primă la undeva între 40% și 60% din costul de producție. Principala noastră problemă este că avem peste șase luni în care înregistrăm pierderi semnificative la vânzarea laptelui”, a adăugat el.

Nicu Ștefănuță solicită Comisiei Europene un mecanism rapid de despăgubire pentru românii afectați de manipularea ROBOR

0

Nicu Ștefănuță solicită Comisiei Europene un mecanism rapid de despăgubire pentru românii afectați de manipularea ROBOR

Vicepreședintele Parlamentului European, Nicu Ștefănuță, a cerut Comisiei Europene să ajute la crearea unui mecanism rapid de despăgubire pentru românii care au fost afectați de manipularea indicelui ROBOR, astfel încât aceștia să nu fie nevoiți să se adreseze instanțelor pentru a-și căuta dreptatea.

Într-o declarație făcută miercuri la Digi24, Ștefănuță a subliniat că, în cazul în care se confirmă existența unui prejudiciu, compensațiile pentru oameni trebuie să fie „ușor, rapid și imediat”. Întrebat despre modalitățile prin care cetățenii ar putea recupera sumele pierdute și despre rolul Comisiei Europene în acest demers, el a făcut referire la o directivă europeană care stipulează că atunci când o persoană suferă o pagubă, aceasta trebuie să aibă posibilitatea de a fi compensată rapid.

„Există o directivă, se numește 104 din 2014, care a fost transpusă în 2020 în România. Nu există niciun dubiu în privința bazei legale, oamenii trebuie despăgubiți”, a afirmat europarlamentarul. El a adăugat că, în contextul sistemului bancar, dacă un cetățean nu își plătește creditul, va suporta consecințe, așa că este esențial ca și cei afectați să aibă dreptul la despăgubire.

Ștefănuță a menționat că România are unele dintre cele mai mari rate ale dobânzilor din Uniunea Europeană, subliniind că românii trebuie să fie tratați cu respect și nu să fie supuși unor înțelegeri nefavorabile din partea băncilor. „Amenda este una, încasează bugetul de stat această amendă, dar oamenii care au rămas cu paguba, care este calculată ca diferența dintre o rată a dobânzii normale, trebuie să fie despăgubiți”, a declarat el.

Europarlamentarul a oferit un exemplu din Marea Britanie, sugerând că un model similar ar putea fi implementat în România, astfel încât cetățenii să fie compensați fără a fi nevoiți să acționeze în judecată băncile. „Mă aștept la mai multe modele care se pot aplica în România. De exemplu, în Marea Britanie, a existat o astfel de înțelegere în domeniul leasingului pe mașini, iar statul britanic a venit cu un mecanism de compensare directă a oamenilor, ușor și rapid”, a explicat el.

Referitor la raportul Consiliului Concurenței trimis Comisiei Europene, Nicu Ștefănuță a afirmat că este normal ca aceasta să fie informată, având în vedere că România participă la piața europeană. „Este firesc ca domnul Chirițoi să trimită acest raport, pentru că noi suntem pe piața europeană și este normal ca Comisia Europeană să analizeze această situație”, a mai adăugat el.

Solicitarea lui Nicu Ștefănuță intervine după ce Consiliul Concurenței a sancționat recent 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde de lei pentru coordonarea comportamentului în stabilirea ROBOR, europarlamentarul afirmând că, dacă se confirmă prejudiciul, clienții trebuie să beneficieze de mecanisme de despăgubire rapide și eficiente.

Transferul oficial la FCSB: „Nu te vom uita niciodată”

0

Transferul oficial la FCSB: „Nu te vom uita niciodată”

Anderson Ceará, jucătorul cu cele mai multe driblinguri din ultimul sezon al Superligii, a fost transferat oficial la FCSB. Aceasta după ce a marcat 7 goluri și a oferit 8 pase decisive în 40 de meciuri jucate la Csikszereda.

Extrema dreaptă a fost formată în țara sa natală, Brazilia, la Santos, având ulterior evoluții la Clube de Regatas Brasil, Maringá FC și Santa Cruz FC. În primăvara anului 2024, Ceará s-a alăturat echipei FK Csikszereda, unde a petrecut un sezon și jumătate în Liga 2 și un sezon în Superligă.

Contribuția sa a fost esențială pentru promovarea echipei în prima ligă a fotbalului românesc, dar și pentru menținerea în Superligă. Clubul a transmis: „Mulțumim pentru tot, Anderson Ceará! Clubul nostru a ajuns la un acord cu FCSB pentru transferul drepturilor federative ale fotbalistului nostru brazilian, care va începe astfel pregătirea pentru sezonul viitor alături de clubul bucureștean.”

Fanii vor păstra amintiri de neuitat cu privire la driblingurile sale specifice, pasele decisive remarcabile și golurile spectaculoase care i-au cucerit inimile. „Mult succes în continuarea carierei, Andi, nu te vom uita niciodată!” a adăugat FK Csikszereda.

ANAF investighează o firmă de construcții pentru prejudiciu de 8,7 milioane de lei

0

ANAF investighează o firmă de construcții pentru prejudiciu de 8,7 milioane de lei

Inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) au efectuat un control la o societate din sectorul construcțiilor, unde au descoperit înregistrarea unor cheltuieli fictive legate de achiziții de forță de muncă de la patru firme fantomă.

Aceste firme erau înregistrate pe numele unor interpuși, iar prin utilizarea acestei scheme evazioniste, societatea în cauză a adus un prejudiciu bugetului de stat de aproximativ 8,7 milioane de lei. ANAF a constatat că, pentru a masca realitatea referitoare la forța de muncă utilizată în cadrul lucrărilor, firma a interpus aceste societăți fantomă, declarând achiziții în valoare totală de 27 de milioane lei, bazate pe facturi emise în numele acestor entități, cu ajutorul sistemului RO e-Factura.

„Toate aceste societăți fantomă sunt înregistrate pe numele unor interpuși – persoane care nu au cunoștință despre activitatea acestora, iar unele au simulat un comportament fiscal care să ofere aparența bunei-credințe, prin depunerea formală, sporadică, a unor declarații care conțineau informații incomplete sau necorelate”, se menționează în comunicatul ANAF. Această schemă a permis societății să se sustragă de la îndeplinirea obligațiilor fiscale legate de veniturile salariale ale personalului implicat în activitate.

În acest context, ANAF a anunțat că va sesiza organele de urmărire penală competente pentru a analiza faptele și a lua măsurile legale necesare. Direcția Generală Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF subliniază importanța respectării legislației fiscale și a obligațiilor declarative legate de veniturile de natură salarială, reafirmând astfel angajamentul său de a descoperi și combate fraudele care afectează bugetul de stat prin utilizarea societăților fantomă și circuitelor economice fictive.

Visarea cu ochii deschiși: când devine o problemă maladaptivă

0

Visarea cu ochii deschiși: când devine o problemă maladaptivă

Majoritatea oamenilor experimentează momente de visare cu ochii deschiși în mod ocazional. Acestea pot include imagini ale viitorului, amintiri sau povești inventate. De obicei, aceste momente sunt inofensive și pot contribui la creativitate, gestionarea emoțiilor și combaterea plictiselii. Totuși, există situații în care fantezia devine atât de captivantă încât afectează viața cotidiană, fenomen cunoscut sub numele de maladaptive daydreaming (visare maladaptivă).

Maladaptive daydreaming este un termen introdus de psihologul israelian Eli Somer, referindu-se la o formă extremă de visare cu ochii deschiși. Aceasta este caracterizată prin fantezii elaborate și complexe care consumă mult timp. Persoanele afectate pot petrece ore întregi imaginându-și lumi alternative, personaje și povești ce se pot desfășura pe parcursul mai multor ani sau chiar decenii.

În contrast cu visarea obișnuită, aceste scenarii devin compulsive. Utilizatorii simt nevoia de a reveni constant în universul imaginar, chiar și atunci când acest lucru le afectează activitățile zilnice.

Specialiștii estimează că indivizii își petrec între 30% și 50% din timpul de veghe în gânduri ce nu sunt legate de activitățile lor curente. Astfel, visarea cu ochii deschiși este considerată o parte normală a funcționării psihice. Problema apare când persoana nu mai are control asupra fanteziei, care devine o alternativă preferată în loc să rămână o sursă ocazională de relaxare.

Persoanele care suferă de maladaptive daydreaming descriu adesea experiența ca pe un film interior extrem de viu, unde ele însele sunt personajele principale. Acestea pot trăi emoții intense, pot râde, plânge sau reacționa fizic la evenimentele imaginare. Deși conștientizează că totul este fictiv, atracția față de aceste scenarii este foarte puternică.

Episodul de visare poate dura de la câteva minute până la mai multe ore. În cazurile severe, s-au raportat persoane care își petrec până la 12 ore pe zi în fantezii.

Printre manifestările frecvente ale maladaptive daydreaming se numără: crearea unor povești complexe, atașamentul față de personaje imaginare, dificultatea de a întrerupe fanteziile, neglijarea activităților zilnice, tendința de izolare socială și sentimentul de vinovăție sau frustrare după episoadele de visare. Adesea, muzica este folosită pentru a facilita intrarea în aceste stări, iar mișcările repetitive, precum mersul înainte și înapoi sau balansarea corpului, sunt frecvente.

Se consideră că maladaptive daydreaming poate apărea ca o modalitate de a compensa nevoile emoționale neîmplinite. În lumea imaginară, persoana poate fi admirată, iubită sau de succes, chiar dacă în viața reală se confruntă cu singurătate, respingere sau lipsă de încredere în sine. De multe ori, fanteziile încep ca un refugiu în perioade dificile, dar, în timp, acest mecanism de adaptare poate deveni o obișnuință greu de controlat.

Impactul asupra vieții cotidiene este semnificativ. Timpul petrecut în imaginație se traduce în ore pierdute pentru muncă, studiu sau relații sociale. Unele persoane se confruntă cu dificultăți în atingerea obiectivelor profesionale sau academice, deoarece satisfacția imediată oferită de succesul imaginar reduce motivația pentru efortul din realitate. În plus, izolarea și rușinea asociate fenomenului pot agrava problemele emoționale existente.

În prezent, maladaptive daydreaming nu este recunoscută ca un diagnostic distinct în principalele manuale de psihiatrie. Totuși, interesul științific pentru acest fenomen a crescut considerabil în ultimii ani. Mulți specialiști consideră că există suficiente dovezi pentru a demonstra că nu este doar o formă intensă de imaginație, ci o problemă reală ce poate provoca suferință și afectare funcțională semnificativă.

Visarea cu ochii deschiși nu reprezintă o problemă dacă rămâne sub control și nu interferează cu viața de zi cu zi. Totuși, este recomandat să discuți cu un specialist în sănătate mintală atunci când: petreci foarte multe ore în fantezii, simți că nu te poți opri, activitatea profesională, școlară sau relațiile au de suferit, iar suferința emoțională, anxietatea sau depresia sunt prezente.

Maladaptive daydreaming este o formă extremă și compulsivă de visare cu ochii deschiși, în care lumea imaginară devine mai atrăgătoare decât cea reală. Deși fanteziile pot oferi confort și evadare temporară, ele pot consuma timp și oportunități importante.

Transferul ratat de Dinamo: un jucător prezentat recent la o echipă din Champions League

0

Transferul ratat de Dinamo: un jucător prezentat recent la o echipă din Champions League

Conducerea lui Dinamo, după recentele schimbări de antrenor și plecările unor jucători aflați la final de contract, își îndreaptă atenția spre întărirea echipei lui Nuno Campos, care are ca obiectiv clasarea pe podium la finalul sezonului.

Una dintre țintele clubului a fost Nohim Chibani, un fundaș central în vârstă de 22 de ani, care a semnat recent cu Royale Union Saint-Gilloise, vicecampioana Belgiei. Andrei Nicolescu a confirmat că Dinamo a dorit să-l aducă pe Chibani, care a evoluat în sezonul anterior la Aubagne, în liga a treia din Franța, fiind împrumutat de la Quevilly Rouen.

Chibani, cu dublă cetățenie, franceză și algeriană, a ajuns la final de contract și a semnat un angajament pe patru ani cu echipa belgiană, care va participa în preliminariile Champions League. Nicolescu a declarat: „E un jucător pe care noi îl vizam, îl aveam de ceva timp pe radar și am vorbit cu el, dar n-am putut să-i facem o ofertă care să-l determine să semneze cu noi. Eram în perioada în care nu știam dacă Mister va fi de acord cu el sau nu. El era concentrat pe finalul de campionat. A semnat cu Union Saint-Gilloise. E un jucător de liga a treia din Franța, un fundaș central. Dacă noi ne mișcam undeva în martie, poate îl aveam. Dar acum a semnat acolo, asta e.”

În plus, Andrei Nicolescu a menționat că Dinamo este interesată și de Tom Ducrocq, un mijlocaș central de 26 de ani de la Bastia. Cu toate acestea, formația din Ligue 2 nu a oferit un răspuns la oferta trimisă pentru acesta. Nicolescu a explicat: „Pentru Ducrocq de la Bastia nu am primit răspuns la ofertă. A trecut termenul de răspuns și nu avem o comunicare.”

Croația își prezintă echipa pentru Campionatul Mondial de Fotbal 2026, cu Luka Modrić la a cincea participare

0

Croația își prezintă echipa pentru Campionatul Mondial de Fotbal 2026, cu Luka Modrić la a cincea participare

Selecționerul Zlatko Dalić a făcut public lotul echipei naționale a Croației pentru Cupa Mondială din 2026, care va avea loc în Statele Unite, Mexic și Canada, între 11 iunie și 19 iulie.

Cel mai bun rezultat obținut de Croația la un campionat mondial este locul secund, realizat în 2018, când a ajuns în finală, fiind învinsă de Franța cu 4-2. De asemenea, naționala a ocupat locul 3 în edițiile din 1998 și 2022.

În echipa antrenată de Dalić, în vârstă de 59 de ani, îl găsim pe Luka Modrić, mijlocașul de 40 de ani de la AC Milan, care va participa pentru a cincea oară la un turneu mondial, după cele din 2006, 2014, 2018 și 2022.

Lotul Croației pentru acest turneu final cuprinde atât tineri fotbaliști, precum mijlocașul Petar Sucic (22 de ani / Inter) și fundașul Joško Gvardiol (24 de ani / Manchester City), cât și jucători cu experiență, printre care Luka Modrić, Ivan Perišić (37 de ani / PSV) și Andrej Kramarić (34 de ani / Hoffenheim).

Croația a fost repartizată în Grupa L a Cupei Mondiale 2026, unde va înfrunta Anglia pe 17 iunie, Panama pe 24 iunie și Ghana pe 28 iunie.

Grupa L: Anglia, Croația, Panama, Ghana.

Lotul Croației pentru Campionatul Mondial de Fotbal 2026:

PORTARI: Dominik Livaković (Dinamo Zagreb), Dominik Kotarski (Copenhagen), Ivor Pandur (Hull City)

FUNDAȘI: Joško Gvardiol (Manchester City), Duje Caleta-Car (Real Sociedad), Josip Sutalo (Ajax), Josip Stanišić (Bayern München), Marin Pongračić (Fiorentina), Martin Erlić (Midtjylland), Kristijan Jakic (Augsburg), Luka Vuskovic (Hamburger SV)

MIJLOCAȘI: Luka Modrić (AC Milan), Mateo Kovačić (Manchester City), Mario Pašalić (Atalanta), Nikola Vlašić (Torino), Luka Sucic (Real Sociedad), Martin Baturina (Como), Petar Sucic (Inter), Nikola Moro (Bologna), Toni Fruk (Rijeka)

ATACANȚI: Ivan Perišić (PSV Eindhoven), Andrej Kramarić (Hoffenheim), Ante Budimir (Osasuna), Marco Pašalić (Orlando City), Petar Musa (FC Dallas), Igor Matanović (Freiburg).