Acasă Blog Pagina 25

CM 2026: Joan Capdevila solicită ajutorul lui Donald Trump pentru a ajunge în finală, după refuzul vizei

De către
admin
-
0

CM 2026: Joan Capdevila cere ajutorul lui Donald Trump pentru a putea participa la finală, după ce i-a fost refuzată viza

Joan Capdevila, fost internațional spaniol, a apelat la președintele american Donald Trump după ce a aflat că cererea sa de autorizare electronică de călătorie (ESTA) a fost respinsă. Această situație îi împiedică participarea la finala Cupei Mondiale de duminică.

Capdevila, în vârstă de 48 de ani, a fost parte din naționala Spaniei care a câștigat finala Cupei Mondiale în 2010, în fața Olandei. El își dorea să se reîntâlnească cu foștii colegi de echipă și să asiste la a doua finală mondială din istoria Spaniei, unde echipa iberică va înfrunta Argentina la MetLife Stadium.

„AM NEVOIE DE AJUTOR, @realDonaldTrump!”, a scris Capdevila pe platforma X, vineri. „Tocmai mi-au spus că nu pot merge la finală împreună cu copiii mei pentru că cererea mea ESTA a fost respinsă”, a adăugat el.

Fostul fundaș al cluburilor Villarreal și Deportivo La Coruña a continuat: „Mă poate ajuta cineva? Nu aveți idee cât de entuziasmat eram să fiu acolo alături de toți colegii mei din echipa din 2010 și de actuala selecționată, pentru a-i susține. Nu-mi vine să cred că nu mă lasă să intru în SUA și că voi rata un asemenea moment alături de copiii mei, care iubesc atât de mult fotbalul. Dacă cineva știe cum se poate rezolva această situație, îi voi fi recunoscător toată viața.”

Capdevila a solicitat ajutor și secretarului de stat american Marco Rubio, etichetând în mesajul său și Ministerul Sportului din Spania. Într-un interviu acordat postului de radio spaniol COPE, el a menționat că bănuiește că refuzul vizei ar putea fi legat de participarea sa la un meci demonstrativ în Iran, în 2016.

Acest meci a avut loc la Teheran, unde Capdevila a făcut parte dintr-o echipă de legende ale La Liga, care a jucat împotriva unor foști jucători iranieni. Refuzul vizei nu este un caz singular; luna trecută, arbitrul somalez Omar Artan a fost exclus de la turneu din motive similare.

Finala de duminică, organizată la MetLife Stadium, va fi prima confruntare între campioana Europei, Spania, și câștigătoarea Copa America, Argentina. Spania a ajuns în această finală după o victorie de 2-0 în fața Franței, în timp ce Argentina, deținătoare a trei titluri mondiale, a învins Anglia cu 2-1, asigurându-și astfel locul în a doua finală consecutivă.

Fedorov, strategul dronelor din Ucraina, a devenit o amenințare pentru Zelenski

De către
admin
-
0

Fedorov, strategul dronelor din Ucraina, a devenit o amenințare pentru Zelenski

Mihailo Fedorov, ministrul ucrainean al Apărării, a câștigat popularitate prin promovarea utilizării dronelor în război, însă acest lucru ar fi contribuit la demiterea sa recentă. Aceasta a avut loc în contextul unei dispute cu președintele Volodimir Zelenski, care s-a opus viziunii sale asupra desfășurării războiului, conform analiștilor politici, citați de New York Times.

Demiterea lui Fedorov, în vârstă de 35 de ani, a fost considerată o mișcare prin care Zelenski a eliminat un posibil rival, într-o perioadă în care dronele au început să influențeze pozitiv desfășurarea conflictului. Această decizie a venit în momentul în care popularitatea utilizării dronelor a crescut, contrar poziției generale a liderului ucrainean.

Fedorov a fost implicat într-o dispută cu generalul Oleksandr Sîrski, comandantul forțelor armate, care a subliniat necesitatea continuării achizițiilor de muniție de artilerie, în ciuda preferințelor lui Fedorov pentru drone. „Popularitatea dronelor este problema” care a dus la demiterea lui Fedorov, a declarat Mikola Davidiuk, membru al Parlamentului din partea opoziției, subliniind că Fedorov devenise „o problemă și un pericol” pentru Zelenski.

Demiterea a generat confuzie și nemulțumire în rândul populației, mii de oameni protestând pentru reintegrarea sa. Analiștii au avertizat că această decizie ar putea afecta efortul de război și legăturile stabilite de Fedorov între armată și industria dronelor.

Într-o discuție recentă, Fedorov a menționat că generalul Sîrski i-ar fi prezentat un ultimatum lui Zelenski, ceea ce a intensificat dezbaterile din Ucraina privind dependența de drone. Fedorov a fost un susținător al utilizării sistemelor de drone, care ar putea înlocui unele funcții ale infanteriei și artileriei, ajutând Ucraina să contracareze avantajul numeric al Rusiei.

În ultimii șase luni, sub conducerea sa, achizițiile de drone au coincis cu stabilizarea frontului, dar criticii au alertat că dronele nu sunt eficiente în condiții meteorologice dificile, unde artileria rămâne o opțiune viabilă. Fedorov a recunoscut că reformele sale în achizițiile publice au generat nemulțumiri în rândul producătorilor tradiționali de armament.

El a declarat că prin anularea achizițiilor de muniție de artilerie a economisit 100 de milioane de dolari, dar a subliniat că Ucraina va continua să achiziționeze proiectile cu rază mai mare de acțiune. Totuși, directorii din industria de apărare au confirmat că Ministerul Apărării a suspendat achizițiile de muniție, bazându-se pe stocurile existente și pe drone.

Generalul Sîrski, cunoscut pentru stilul său aspru, a avut susținerea lui Zelenski în conflictul cu Fedorov. Președintele a menționat că ar fi dorit să-i concedieze pe amândoi, dar nu a putut implementa aceste schimbări simultan. Un consilier al lui Zelenski a declarat că președintele poartă discuții cu Fedorov pentru a-i oferi un nou post în guvern.

Fedorov a declarat că a refuzat oferte de muncă din Silicon Valley după demiterea sa. Deși generalul Sîrski nu are ambiții politice, Zelenski a acționat împotriva altor lideri militari considerați provocatori.

În trecut, Zelenski l-a demis pe generalul Valeri Zalujnîi, care avea o popularitate semnificativă, numindu-l ambasador în Marea Britanie. Această măsură a fost privită cu îngrijorare de analiști, dar transferul conducerii către generalul Sîrski a decurs fără probleme.

Demiterea lui Fedorov a stârnit proteste în întreaga țară, susținătorii săi cerându-i întoarcerea. „Fedorov, întoarce-te!”, se putea citi pe multe dintre pancarte. Aceștia avertizau că protestele ar putea lua amploare, având la îndemână „o grămadă de carton” pentru mesajele lor.

Polonia își întărește frontiera cu Belarusul: bilanțul autorităților arată eficiență maximă în 2023

De către
admin
-
0

Polonia își întărește frontiera cu Belarusul: bilanțul autorităților arată eficiență maximă în 2023

În prima jumătate a anului 2026, Polonia a raportat 235 de încercări de trecere ilegală a frontierei dinspre Belarus, o scădere semnificativă comparativ cu peste 15.500 de tentative înregistrate în aceeași perioadă a anului precedent, conform Ministerului polonez de Interne, citat de TVPWorld.

Oficialii au declarat că toate încercările de trecere ilegală au fost oprite în acest an, caracterizând sistemul de protecție a frontierei ca având o eficiență de „100%”. În 2025, aproximativ 1.700 de persoane au reușit să treacă frontiera fără a fi reținute, cifra fiind de aproximativ 5.000 în 2024 și de 12.000 în 2023, ceea ce subliniază o tendință constantă de scădere a intrărilor ilegale reușite.

Polonia a investit 690 de milioane de euro pentru a-și întări frontiera cu Belarus. Printre îmbunătățirile recente se numără un gard de oțel de 5,5 metri înălțime, care se întinde pe 186 km în regiunea Podlaskie din nord-est, și un sistem de supraveghere electronică ce acoperă 206 km de frontieră, inclusiv porțiunile riverane. De asemenea, în partea sudică, a fost instalată o barieră de monitorizare electronică pe 172 km de-a lungul râului Bug, în regiunea Lubelskie.

Varșovia acuză Belarusul, cu sprijinul Rusiei, că aduce migranți din Orientul Mijlociu și Africa în zonă, îndreptându-i spre granița Uniunii Europene. Autoritățile poloneze descriu această operațiune, care a început în 2021, ca fiind o campanie hibridă menită să destabilizeze atât Polonia, cât și Uniunea Europeană în ansamblu. Anterior, Lituania și Letonia au demarat construcția unor garduri la granița cu Belarus, prima finalizând lucrările în august 2022, iar a doua în decembrie 2025.

Primarul New York-ului ia în calcul arestarea lui Netanyahu la Adunarea Generală a ONU

De către
admin
-
0

Primarul New York-ului ia în calcul arestarea lui Netanyahu la Adunarea Generală a ONU

Primarul orașului New York, Zohran Mamdani, a anunțat că explorează posibilitatea de a-l aresta pe premierul israelian Benjamin Netanyahu pe durata Adunării Generale a ONU din septembrie. Această declarație a suscitat reacții puternice din partea ambasadorului Israelului la ONU, conform AFP.

Mamdani a declarat într-un interviu publicat de The New York Times că, în opinia sa, „locul premierului Netanyahu este la Haga”, referindu-se la mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internațională (CPI) pentru acuzații de crime de război și crime împotriva umanității. Totuși, edilul a recunoscut că nu este sigur dacă are autoritatea legală de a efectua o astfel de arestare și a menționat că are „discuții active” cu autoritățile din New York pentru a clarifica această problemă. „Tot ceea ce legea îmi permite să fac în New York este ceea ce vom face”, a adăugat el.

Adunarea Generală a ONU, la care participă anual lideri din întreaga lume, este programată să aibă loc în luna septembrie, la sediul organizației din New York, notează AFP. Anterior, Mamdani a menționat că ar putea solicita poliției municipale să pună în aplicare ordinele de arestare emise de CPI împotriva unor lideri căutați, inclusiv Benjamin Netanyahu și președintele rus Vladimir Putin.

În urma acestor declarații, ambasadorul Israelului la ONU, Danny Danon, a reacționat imediat, acuzându-l pe primarul New York-ului că își propune să „alimenteze ostilitatea și să atragă atenția prin atacuri la adresa statului Israel”. Danon a subliniat că aceste afirmații nu vor schimba planurile premierului israelian, precizând că „Benjamin Netanyahu va veni la New York, va vorbi cu mândrie în fața Adunării Generale a ONU și va reafirma în fața lumii adevărul despre Israel și dreptul său de neclintit de a-și apăra cetățenii”.

Premierul israelian l-a acuzat, la rândul său, pe Zohran Mamdani că susține Hamas, afirmând: „Cred că, în esență, urăște Statele Unite”. Mamdani, membru al aripii progresiste a Partidului Democrat, a criticat în mod frecvent politica Israelului, caracterizând statul israelian drept un „regim de apartheid” și descriind ofensiva din Fâșia Gaza ca un „genocid”. De asemenea, el a condamnat în mod repetat antisemitismul.

Curtea Penală Internațională, cu sediul la Haga, a emis mandate de arestare împotriva lui Benjamin Netanyahu pentru presupuse crime de război și crime împotriva umanității, în contextul ofensivei israeliene demarate după atacul Hamas din 7 octombrie 2023.

Închisorile din Israel vor utiliza crocodili pentru a preveni evadările deținuților

De către
admin
-
0

Închisorile din Israel vor utiliza crocodili pentru a preveni evadările deținuților

Israelul a decis să adapteze reglementările referitoare la crocodilii de Nil, permițându-le utilizarea în scopuri de securitate, inclusiv pentru a descuraja evadările din penitenciare, conform unei informații publicate de AFP.

Ministrul israelian al protecției mediului, Idit Silman, a reclasificat crocodilii de Nil, mutându-i din categoria animalelor sălbatice în cea a „faunei crescute în captivitate”. Această modificare permite deținerea crocodililor de către organismele de securitate, dar sub stricta supraveghere a Autorității pentru Natură și Parcuri, precum și cu aprobarea ministrului.

Ministrul securității naționale, Itamar Ben Gvir, lider al extremei drepte, a primit cu entuziasm această decizie. El a propus încă din luna decembrie amplasarea crocodililor în jurul penitenciarelor, ca o metodă de descurajare a potențialelor evadări ale deținuților palestinieni. „Terorist blestemat, te gândești să evadezi? Mai gândește-te o dată”, a postat Ben Gvir pe Facebook, alături de o imagine generată de inteligența artificială în care apare ținând un crocodil în lesă.

Conform informațiilor din presa israeliană, Ben Gvir intenționează să plaseze crocodili în jurul închisorii Ketziot, situată în sudul Israelului, unde se află mulți membri ai Hamas, capturați după atacul din 7 octombrie 2023, incident ce a declanșat războiul din Gaza. Deși inițial Autoritatea pentru Natură și Parcuri s-a opus acestui proiect, noile reglementări au fost implementate, permițând utilizarea crocodililor de Nil în scopuri de securitate, sub condiții strict reglementate.

Universitatea Craiova și UTA termină prima repriză la egalitate, 0-0

De către
admin
-
0

Universitatea Craiova și UTA încheie prima repriză la egalitate, 0-0

Pauza a fost marcată de o repriză echilibrată pe stadionul „Oblemenco”.

În minutul 36, Roman a avut o oportunitate, dar a șutat pe lângă poartă. La minutul 27, Benga și Odada s-au ciocnit, iar Benga a necesitat îngrijiri medicale. În tribune, s-au aflat 10.883 de spectatori, dintre care 186 au fost susținători ai echipei oaspete. La începutul meciului, în minutul 10, David Matei a avut un șut pe lângă poartă, iar în minutul 6, gazdele au avut o posesie prelungită. Meciul a început cu un moment de reculegere în memoria lui Gabi Mureșan și Radu Mărginean.

Echipele de start au fost următoarele: Universitatea Craiova (3-4-3): Sava – Romanchuk, Stevanovic, Screciu – Mora, Mekvabshvili, T. Băluță, Bancu – D. Matei, Nsimba, Baiaram; rezerve: L. Popescu, Al. Maxim, Badelj, Ad. Rus, Teles, Al-Hamlawi, Etim, Elisor, M. Rădulescu, Cicâldău, Al. Crețu, Tavares; antrenor: Filipe Coelho. UTA (4-2-3-1): Gorcea – Dorobanțu, Pospelov, Benga, Alomerovic – Sota, Odada – Abdallah, A. Roman, Tzionis – M. Coman; rezerve: Tordai, Tolcea, Ouaneh, Oaidă, R. Sabău, Pitu, Ile, Țăroi, Sinani, Hodoșan, Bădescu, Padula; antrenor: Adrian Mihalcea.

Partida Universitatea Craiova – UTA, din prima rundă a Superligii, se desfășoară sâmbătă, de la ora 21:15, și este disponibilă în format LIVE TEXT. Oltenii vin după o victorie în returul cu ML Vitebsk, cu 1-0, și au câștigat Supercupa României la lovituri de departajare (5-3) în fața celor de la „U” Cluj. UTA, pe de altă parte, dispută primul meci oficial al sezonului, având în spate trei partide de pregătire fără înfrângere.

În ceea ce privește transferul lui Ștefan Baiaram, se pare că acesta este dificil de realizat. Universitatea Craiova a primit o ofertă din partea celor de la Anderlecht, dar presa din Belgia menționează că transferul nu se va concretiza în momentul de față. Mihai Rotaru nu ar fi dispus să renunțe la Baiaram până când echipa nu va ieși din competițiile europene. Oltenii au avansat în primul tur preliminar, după ce s-au impus în dublă manșă în fața lui ML Vitebsk (4-1 în tur, 1-0 în retur). „Cea mai mare preocupare rămâne însă pe benzi. După transferurile pe care s-au plătit mai multe milioane de euro ale lui Nathan De Cat, Keisuke Goto, Jan-Carlo Simic și Nilson Angulo, Anderlecht dispune de suficiente resurse financiare și așteaptă noi întăriri. Directorul sportiv Antoine Sibierski a înaintat deja o ofertă pentru extrema din România, Ștefan Baiaram, însă transferul va rămâne dificil atât timp cât Universitatea Craiova este încă angrenată în competițiile europene”, au notat belgienii de la Anderlecht Online.

Curtea Supremă din Brazilia îi interzice lui Javier Milei să se întâlnească cu Jair Bolsonaro

De către
admin
-
0

Curtea Supremă din Brazilia îi interzice lui Javier Milei să se întâlnească cu Jair Bolsonaro

Curtea Supremă a Braziliei a respins, sâmbătă, solicitarea președintelui Argentinei, Javier Milei, de a-l vizita pe fostul președinte brazilian Jair Bolsonaro, care se află în arest la domiciliu.

Milei urma să participe pe 25 iulie la convenția Partidului Liberal al lui Bolsonaro, ce va avea loc la Sao Paulo, unde se va lansa oficial candidatura senatorului Flavio Bolsonaro, fiul fostului lider. Judecătorul Alexandre de Moraes a impus o interdicție de 30 de zile pentru orice vizită la domiciliul lui Bolsonaro. Această decizie a fost luată după ce a fost publicată o scrisoare cu caracter politic prin intermediul fiului său, considerată o încălcare a restricțiilor legate de comunicarea pe rețelele sociale, inclusiv prin intermediul altor persoane.

Excepțiile de la această interdicție sunt permise doar pentru vizitele medicale, ședințele de fizioterapie și întâlnirile cu avocații. Jair Bolsonaro, în vârstă de 71 de ani, își execută o pedeapsă de 27 de ani de închisoare, după condamnarea pentru implicarea în tentativa de lovitură de stat din 2022, care a avut ca scop împiedicarea instalării actualului președinte de stânga, Luiz Inácio Lula da Silva. Din motive de sănătate, fostul lider brazilian se află în arest la domiciliu din luna martie.

Judecătorul Moraes a decis că Bolsonaro nu va putea primi vizite de natură politică sau electorală până la alegerile din octombrie și nu va putea transmite mesaje politice prin niciun mijloc, nici măcar prin intermediul altor persoane. Flavio Bolsonaro, care candidează în alegerile prezidențiale din octombrie împotriva președintelui Lula, a catalogat măsura de interdicție a vizitelor drept „un abuz”, acuzându-l pe judecătorul Moraes de acțiuni motivate politic.

Avocații lui Jair Bolsonaro au solicitat aprobarea pentru ca Javier Milei să vină în vizită pe 25 iulie, însoțit de o delegație formată din ministrul argentinian de externe, Pablo Quirno, secretarul general al Președinției, Karina Milei, și un interpret. Totuși, instanța a respins cererea, considerând-o lipsită de obiect în contextul interdicției generale deja în vigoare.

Tabăra pro-război din Rusia critică Kremlinul: „Soldații ruși luptă din inerție”

De către
admin
-
0

Tabăra pro-război din Rusia critică Kremlinul: „Soldații ruși luptă din inerție”

La sfârșitul lunii iunie, soldatul rus Alexander Lunin a postat pe Instagram un mesaj adresat președintelui Vladimir Putin, avertizând că va organiza o lovitură de stat militară. „Armata își va îndrepta armele împotriva Kremlinului”, a afirmat el.

În clipul video, care a acumulat 10 milioane de vizualizări, Lunin, soldat devenit blogger, a solicitat o întâlnire cu liderul de la Kremlin pentru a discuta despre abuzurile sistematice la care sunt supuși soldații din armata rusă, conform Kyiv Independent. Așa cum era de așteptat, Lunin a fost reținut rapid după publicarea apelului, petrecând 11 zile în detenție, fiind acuzat de „afișare a unor simboluri extremiste”. Pe 10 iulie, mass-media rusă a anunțat că soldatul a fost eliberat. La scurt timp după eliberare, el a înregistrat un alt videoclip în care și-a cerut scuze lui Putin.

Deși incidentul ar putea părea alarmant pentru Kremlin, reamintind de rebeliunea eșuată a lui Evgheni Prigojin din 2023, analiștii militari din Rusia au afirmat pentru Kyiv Independent că armata rusă nu este aproape de o revoltă. Totuși, acest incident evidențiază o tendință clară: soldații ruși nemulțumiți și membri ai comunității pro-război, care au fost considerați anterior susținători de bază ai regimului lui Putin, devin o sursă vocală de critică față de Kremlin.

Deși Lunin nu era o figură proeminentă în comunitatea sa, Ivan Filippov, un jurnalist rus exilat care lucrează la VotTak, a menționat că „reacția a fost destul de moderată, poate câteva mesaje ici-colo”, subliniind că Lunin era practic un necunoscut în acest domeniu. Dmitri Kuznets, care scrie despre armata rusă pentru publicația din exil Meduza, a confirmat că „chiar nu reprezintă pe nimeni”.

Cu toate acestea, apelul său la o revoltă armată împotriva Kremlinului și sprijinul pe care l-a primit reprezintă o evoluție semnificativă, așa cum a susținut Filippov. Această situație este cu atât mai relevantă având în vedere că moralul în rândul comunității naționaliste pro-război din Rusia este foarte scăzut.

Lunin nu este singurul pro-Kremlin care și-a exprimat opoziția față de Putin. Un blogger cunoscut pentru atacurile sale vehemente la adresa opoziției din Rusia a lansat în martie critici acerbe. O zi mai târziu, bloggerul Ilia Remeslo a fost internat într-un spital de psihiatrie în Sankt Petersburg. Acesta a declarat că Putin „nu este un președinte legitim” și că ar trebui să demisioneze și să fie judecat ca „criminal de război și hoț”.

Filippov a explicat că această situație a fost generată de mai mulți factori. În primul rând, condițiile de pe linia frontului, unde forțele ruse au întâmpinat dificultăți în obținerea unor câștiguri teritoriale semnificative. În ultimele luni, campania de succes a Ucrainei cu drone de atac a perturbat liniile de aprovizionare rusești, afectând moralul trupelor. Problemele interne auto-provocate au dus la o criză de încredere în conducerea țării și în Putin personal, iar aceasta a început odată cu blocarea aplicației Telegram în martie, o măsură extrem de nepopulară.

Centrul Rus de Cercetare a Opiniei Publice (VCIOM), un institut de sondaje controlat de stat, ar fi încetat să mai publice indicele de încredere „deschis” al lui Putin după ce acesta a scăzut la cel mai redus nivel de la începutul războiului pe scară largă, conform „The Moscow Times”. Sondajul „deschis” permitea respondenților să numească politicieni în care au încredere, fără a li se oferi sugestii.

„În general, bloggerii ruși care susțin războiul se confruntă cu o stare profundă și prelungită de depresie legată de situația din spatele liniilor frontului”, a declarat Filippov. Publicul rus activ și favorabil războiului este adesea considerat o forță motrice în spatele efortului de război, mobilizând voluntari și strângând donații pentru susținerea agresiunii ruse.

Criticile tot mai frecvente la adresa conducerii Rusiei sugerează o frustrare în creștere legată de desfășurarea războiului, care nu s-a derulat conform așteptărilor multor susținători. O posibilă dovadă a acestei schimbări este recrutarea în armată.

„Ritmul de recrutare în armata rusă a încetinit considerabil”, a afirmat Katya Bonch-Osmolovskaya, șefa echipei de date de la iStories, o publicație de jurnalism de investigație rusă aflată în exil. La sfârșitul anului 2025, cifrele au fost deja mai mici și au rămas neschimbate la începutul anului 2026, cu o scădere de 20% față de aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce este semnificativ.

Kuznets a subliniat, totuși, că aceste date nu trebuie interpretate ca dovezi definitive ale unui declin sustenabil. „Această scădere ar fi putut fi, de asemenea, doar un artefact statistic, iar scăderea a fost, mai degrabă, doar pe hârtie”, a spus el. Proiecțiile inițiale pentru al doilea trimestru al anului 2026 sunt mai puțin fiabile, dar par să sugereze o revenire la ritmurile anterioare de recrutare.

Chiar dacă recrutarea a rămas relativ constantă, Kuznets a menționat că aceasta a implicat costuri financiare tot mai mari. Primele de angajare unice pentru soldații cu contract nou continuă să crească, punând presiune pe bugetele regionale. Regiunile mai sărace se confruntă cu dificultăți în menținerea salariilor crescute și, în unele cazuri, au recurs la metode coercitive de recrutare. În regiunea Penza, de exemplu, autoritățile locale au presat locuitorii să semneze contracte militare.

În același timp, Rusia se confruntă cu un număr ridicat de dezertări și soldați care lipsesc fără permisiune (AWOL). Estimările din 2025 indică aproximativ 50.000 de cazuri de dezertare și AWOL, iar rapoartele recente arată că aproximativ 28.000 de soldați au fost condamnați pentru absență fără permisiune. Aceste cifre ar trebui interpretate în contextul numărului crescut de reclamații legate de maltratarea în cadrul armatei ruse, indicând probleme mai ample legate de moralul trupelor.

Deși moralul este dificil de măsurat, Kuznets a afirmat că scăderea motivației în rândul soldaților ruși afectează deja modul de desfășurare a războiului. „Lipsa motivației slăbește așa-numitele abordări creative ale războiului”, a spus el. „Din câte putem înțelege, majoritatea soldaților ruși continuă să lupte din inerție, fie doar pentru bani, fie pentru că nu li se permite să-și rezilieze contractele până la sfârșitul războiului”.

„În zilele noastre, cea mai mare parte a energiei lor creative este folosită pur și simplu pentru a-și reduce propriul risc de a muri”, a concluzionat el.

Mojtaba Khamenei îi transmite un mesaj dur lui Trump după suspendarea acordului de pace cu SUA

De către
admin
-
0

Mojtaba Khamenei transmite un mesaj ferm lui Trump după suspendarea acordului de pace cu SUA

Liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, a lansat un atac public împotriva Statelor Unite, acuzându-le de încălcarea repetată a memorandumului de înțelegere semnat anterior între Washington și Teheran.

Khamenei a criticat „încălcarea acordului” într-o declarație transmisă de agenția de știri de stat Mehr, subliniind că acest act „demonstrează încă o dată lipsa de valoare și invaliditatea” semnăturii președintelui american Donald Trump. El a menționat că poporul iranian are „lecții de neuitat pentru inamicul său american”, denunțând „încălcările repetate ale promisiunilor făcute de «Marele Satana»” în urma a șapte nopți consecutive de atacuri americane.

„Astăzi, Marele Satana și-a arătat din nou adevărata față, fără nicio mască, astfel încât acest episod întunecat de criminalitate și promisiuni încălcate constituie încă o dovadă incontestabilă a lipsei de onestitate, a iraționalității, a neseriozității și a naturii răuvoitoare a Statelor Unite”, a afirmat el, conform Axios.

Declarația subliniază că „aroganța, expansionismul și brutalitatea sunt componente inseparabile ale caracterului american” și că „această experiență sumbră, marcată de crimă și rea-credință, constituie o altă dovadă solidă a naturii mincinoase, iraționale, nedemne de încredere și josnice a Americii”.

Îndemnând „poporul loial și mândru al Iranului”, Khamenei a accentuat importanța „unității și a uniunii sacre” la toate nivelurile pentru a asigura „demnitatea și independența” țării, „mai ales în fața inamicului american criminal și înșelător”.

El a subliniat că menținerea „unității și evitarea diviziunilor și conflictelor, a diferențelor politice, precum și evidențierea disparităților sociale reprezintă o responsabilitate colectivă”.

Acest mesaj din partea noului lider suprem al Iranului survine în contextul în care Teheranul și-a suspendat angajamentele asumate prin memorandum, conform declarațiilor unui reprezentant al Ministerului Afacerilor Externe. Kazem Gharibabadi, viceministrul iranian al Afacerilor Externe, a acuzat Statele Unite că și-au suspendat deja propriile angajamente, conform agenției de știri iraniene Fars. „De asemenea, ne-am suspendat angajamentele; nu le punem în aplicare și suntem ocupați cu apărarea țării noastre”, a declarat el.

Președintele Ungariei a semnat amendamentul care îi finalizează mandatul

De către
admin
-
0

Președintele Ungariei a semnat amendamentul care îi finalizează mandatul

Tamas Sulyok, președintele Ungariei, a promulgat sâmbătă cel de-al 17-lea amendament la Legea Fundamentală, amendament ce prevede încetarea mandatului său în ziua următoare intrării în vigoare a modificării constituționale.

Conform agenției de știri MTI, Sulyok a explicat într-un mesaj video postat pe rețelele sociale că, din punct de vedere constituțional, nu are autoritatea de a trimite amendamentele la Curtea Constituțională pentru un control de fond. Astfel, nu poate contesta noul amendament, chiar dacă acesta ar putea contraveni unor principii constituționale. Președintele a subliniat că, prin promulgarea legii, și-a îndeplinit obligația conform Legii Fundamentale, după ce a analizat atent opțiunile legale și propria conștiință. „Semnătura mea reprezintă ultimul act al datoriei mele prezidențiale și un semn al respectului meu deplin pentru instituția președintelui, în orice împrejurare”, a declarat Tamas Sulyok.

El a calificat amendamentul drept „un exemplu grav și rușinos de abuz de putere politică”, adăugând că reprezintă „un punct de ruptură în democrația constituțională a Ungariei” și provoacă „răni profunde” valorilor fundamentale, precum democrația, separația puterilor și statul de drept. „Valorile fundamentale ale unei societăți libere au fost călcate în picioare în interes politic. Întreaga responsabilitate pentru această decizie revine autorității care a modificat Constituția”, a afirmat Sulyok.

Amendamentul a avut un impact semnificativ, Sulyok afirmând că acesta „a pus efectiv capăt statului democratic de drept” rezultat din moștenirea revoluției din 1956 și a schimbării de regim din 1989-1990. Conform acestuia, după intrarea în vigoare a modificării, instituția prezidențială va deveni subordonată executivului și altor factori politici, pierzându-și rolul constituțional de mecanism de control și echilibru al puterilor în stat.

Amendamentul a fost promovat de guvernul condus de premierul Peter Magyar, liderul partidului TISZA (Respect și Libertate), care a obținut o majoritate de două treimi la alegerile din aprilie. Magyar susține că această măsură este necesară pentru implementarea reformelor constituționale și instituționale promise după schimbarea guvernului, argumentând că președintele Tamas Sulyok, ales de fosta majoritate Fidesz-KDNP, este asociat cu regimul anterior.

Tamas Sulyok, ales în 2024 de Parlament cu sprijinul majorității Fidesz-KDNP conduse de fostul premier Viktor Orban, ar fi trebuit să își finalizeze mandatul în martie 2029. Însă, în urma adoptării amendamentului, mandatul său se va încheia la ora 00:00 pe 20 iulie. Conform dispozițiilor Legii Fundamentale, Agnes Forsthoffer, președinta Parlamentului, va exercita temporar atribuțiile șefului statului, a declarat premierul Peter Magyar într-un mesaj video pe Facebook. Magyar a menționat că Parlamentul trebuie să aleagă un nou președinte în termen de 30 de zile.

1...242526...406Pagina 25 din 406