Regula celor 10.000 de pași pe zi: cât de valid este acest obiectiv pentru sănătate
Din ce în ce mai multe persoane își stabilesc ca țintă parcurgerea a 10.000 de pași zilnic, considerându-l un simbol al unui stil de viață sănătos.
Deși această recomandare promovează activitatea fizică zilnică, numărul ideal de pași variază în funcție de stilul de viață, starea de sănătate și obiectivele individuale. Într-un interviu, nutriționistul Andrei Panaite subliniază necesitatea de a adapta numărul de pași la nevoile fiecărei persoane pentru a menține o sănătate bună, dar și importanța ritmului de mers, care ar trebui completat, în anumite cazuri, cu alte tipuri de exerciții fizice.
Numărul de pași necesar depinde de scop: menținerea sănătății, pierderea în greutate sau creșterea masei musculare implică nivele diferite de activitate fizică și, uneori, antrenamente de forță. Mersul pe jos este recunoscut ca fiind o formă accesibilă și eficientă de exercițiu, cu toate că adesea beneficiile sale sunt subestimate. Este recomandat în special persoanelor care doresc să slăbească sau să devină mai active, dar care nu pot ajunge frecvent la sală din cauza programului aglomerat. Un avantaj major al mersului pe jos este că poate fi integrat cu ușurință în rutina zilnică, fără a necesita echipamente speciale sau un spațiu dedicat.
Din perspectiva medicală, atingerea unei ținte de aproximativ 10.000 de pași pe zi poate aduce beneficii semnificative pentru sănătate. Totuși, această valoare nu ar trebui considerată o regulă strictă, ci mai degrabă un ghid orientativ. Este normal ca nivelul de activitate să varieze de la o zi la alta. Este posibil să parcurgem 8.000 de pași într-o zi și 12.000 în alta, în funcție de programul nostru. Este crucial să ne menținem activi pe termen lung, fără a ne concentra exclusiv pe o cifră rigidă.
Starea de sănătate nu poate fi evaluată doar prin numărul de pași efectuați zilnic, fiind influențată de o serie de factori, precum condiția fizică, echilibrul psihic, calitatea somnului, alimentația și nivelul general de activitate. Totuși, un obiectiv de 10.000-12.000 de pași pe zi poate ajuta la menținerea unui stil de viață activ, mai ales pentru cei care au un nivel obișnuit de mișcare. Acest prag trebuie privit ca un reper general, nu ca o normă de care să ne agățăm cu strictețe. În contrast, realizarea a doar 3.000-5.000 de pași pe zi, frecvent întâlnită în rândul persoanelor sedentare, indică un nivel scăzut de activitate, care, pe termen lung, poate crește riscul de probleme de sănătate asociate sedentarismului”, a explicat Andrei Panaite.
În contextul pierderii în greutate, mersul pe jos poate juca un rol important, dar, de unul singur, nu este suficient pentru a obține rezultate notabile. Fără modificări în alimentație, creșterea numărului de pași are un impact limitat asupra scăderii în greutate. Există persoane care reușesc să slăbească doar prin reducerea aportului caloric, dar această abordare nu este considerată ideală pe termen lung fără a fi însoțită de activitate fizică. Potrivit observațiilor din practica medicală, cele mai bune rezultate în reducerea masei adipoase și îmbunătățirea compoziției corporale se obțin prin combinarea unei alimentații echilibrate cu mișcarea regulată. În acest sens, pentru cei care doresc să slăbească, un obiectiv de aproximativ 12.000-13.000 de pași pe zi poate fi un reper eficient, adaptat în funcție de stilul de viață și nivelul de activitate generală”, a adăugat specialistul în nutriție.
Mersul pe jos aduce multiple beneficii pentru sănătate și, practicat constant, poate contribui la îmbunătățirea condiției fizice și la prevenirea afecțiunilor cronice. Această activitate ajută la reducerea țesutului adipos, inclusiv a grăsimii abdominale, și sprijină menținerea unei greutăți corporale sănătoase. Efectele sale depășesc însă dimensiunea estetică. Activitatea fizică regulată susține sănătatea cardiovasculară, îmbunătățește circulația sângelui și contribuie la reducerea riscurilor de boli de inimă. De asemenea, mersul pe jos favorizează echilibrul metabolic și poate diminua riscul unor afecțiuni comune, precum diabetul zaharat, rezistența la insulină și obezitatea. Un alt beneficiu important este combaterea efectelor sedentarismului și menținerea unei stări generale de bine, fiind ușor de integrat în rutina zilnică, fără necesitatea unor echipamente speciale sau eforturi considerabile.
Ritmul de mers este la fel de important ca și numărul de pași. Deși mersul lent reprezintă întotdeauna o opțiune mai sănătoasă decât sedentarismul, mersul alert oferă beneficii suplimentare pentru sănătatea inimii, stimulează metabolismul și poate contribui chiar la creșterea speranței de viață. Experții recomandă aplicarea „testului conversației” pentru a identifica o intensitate potrivită. Ritmul optim este acela în care respirația devine mai rapidă și mai profundă, dar persoana poate continua să poarte o conversație fără dificultăți majore.
Deși mersul pe jos este una dintre cele mai accesibile și eficiente forme de activitate fizică, acesta nu răspunde tuturor obiectivelor legate de sănătate și condiția fizică. Cei care urmăresc să crească masa musculară, să dezvolte forța sau să îmbunătățească densitatea osoasă au nevoie, de asemenea, de antrenamente de forță, cum ar fi exercițiile cu greutăți sau cele efectuate la sală, însoțite de o alimentație adaptată acestor scopuri. În schimb, pentru persoanele care își propun să mențină starea generală de sănătate, să conserve masa musculară existentă și să își crească șansele de a avea o viață mai lungă și mai activă, mersul alert poate fi suficient, cu condiția să fie practicat constant și integrat într-un stil de viață activ. Nu există o recomandare universală, deoarece fiecare individ are nevoi și obiective diferite, astfel că nivelul de activitate fizică trebuie ajustat în consecință. Este, de asemenea, important de menționat că mersul pe jos, pe cont propriu, nu va susține o stare optimă de sănătate dacă nu este completat de alți factori esențiali, precum reducerea stresului, îmbunătățirea calității somnului și adoptarea unei alimentații echilibrate și sănătoase”, a concluzionat nutriționistul Andrei Panaite.
