În a doua jumătate a secolului al XV-lea, una dintre fiicele lui Ștefan cel Mare avea să plece din Moldova spre Moscova și să ajungă în centrul unei lupte pentru succesiune care putea schimba viitorul statului moscovit.
Se numea Elena, fiica lui Ștefan cel Mare și a Evdochiei de Kiev.
În cronicile rusești apare adesea sub numele de Elena Voloșanca, adică Elena „Valaha” sau „Moldoveanca”.
Destinul ei avea să fie spectaculos.
S-a căsătorit cu moștenitorul unuia dintre cei mai puternici conducători ai Europei de Est.
A devenit mama unui băiat care a fost încoronat oficial drept succesor al Moscovei.
Pentru o scurtă perioadă, părea că nepotul lui Ștefan cel Mare ar putea ajunge conducătorul Moscovei.
Apoi, în numai câțiva ani, Elena și fiul ei au pierdut totul.
Fiica lui Ștefan cel Mare și a Evdochiei de Kiev
Elena s-a născut în jurul anilor 1460, fiind fiica lui Ștefan cel Mare și a primei sale soții, Evdochia de Kiev.
Mama ei provenea din familia Olelkovici, o ramură importantă a dinastiei lituaniene Gediminide.
Acest lucru este important, deoarece Elena nu venea la Moscova doar ca fiica domnitorului Moldovei.
Avea în spate legături dinastice importante cu lumea est-europeană.
Evdochia a murit când Elena era încă foarte mică, iar fata a crescut la curtea moldovenească.
Despre copilăria ei știm puține lucruri sigure.
Destinul ei începe să fie documentat mult mai clar atunci când apare ideea unei căsătorii cu Moscova.
O căsătorie care lega Moldova de Moscova
În anii 1480, Ștefan cel Mare și Ivan al III-lea al Moscovei au început negocierile pentru o alianță matrimonială.
Mirele era Ivan Ivanovici, cunoscut drept Ivan cel Tânăr, fiul cel mare al lui Ivan al III-lea și moștenitorul prezumtiv al Moscovei.
Elena a plecat spre Moscova, unde căsătoria a avut loc în 1483.
Pentru Ștefan cel Mare, alianța era importantă din punct de vedere diplomatic.
Moldova încerca să navigheze între marile puteri ale regiunii: Polonia-Lituania, Imperiul Otoman, Hanatul Crimeii și Moscova.
Căsătoria fiicei sale cu moștenitorul Moscovei oferea o nouă legătură politică și dinastică.
Dar alianța nu avea să aducă Moldovei toate avantajele sperate.
În 1483 s-a născut Dimitrie
În același an, Elena a devenit mama unui băiat.
Se numea Dimitrie Ivanovici.
Copilul era nepotul lui Ivan al III-lea al Moscovei și, în același timp, nepotul lui Ștefan cel Mare.
Această dublă descendență avea să devină extrem de importantă.
La început, viitorul părea simplu.
Tatăl său, Ivan cel Tânăr, era fiul cel mare al conducătorului Moscovei și urma să-i succeadă.
Dar în 1490 totul s-a schimbat.
Ivan cel Tânăr a murit.
Avea doar puțin peste 30 de ani.
Moartea lui Ivan cel Tânăr a declanșat o luptă pentru tron
Moartea soțului Elenei a creat una dintre cele mai complicate crize de succesiune din timpul lui Ivan al III-lea.
Existau acum doi pretendenți puternici.
Primul era Dimitrie, fiul Elenei și nepotul lui Ivan al III-lea, care continua linia fiului cel mare decedat.
Celălalt era Vasili, fiul lui Ivan al III-lea din a doua căsătorie cu Sofia Paleologu.
Sofia era o prințesă bizantină, nepoată a ultimului împărat bizantin.
Prin urmare, conflictul nu era doar între doi băieți.
În jurul lor se formaseră două tabere politice.
De o parte se aflau Elena și fiul ei Dimitrie.
De cealaltă, Sofia Paleologu și fiul ei Vasili.
A fost Ivan cel Tânăr otrăvit?
Moartea lui Ivan a rămas multă vreme înconjurată de suspiciuni.
El suferea de o afecțiune la picioare, iar Ivan al III-lea chemase un medic străin, Leon, pentru a-l trata.
Tratamentul nu a funcționat, iar Ivan a murit în martie 1490.
Medicul a fost ulterior executat.
De aici au apărut teorii potrivit cărora moartea ar fi fost provocată intenționat și că Sofia Paleologu ar fi avut un interes direct în dispariția lui.
Există istorici care au luat în serios ipoteza otrăvirii.
Dar nu există o dovadă suficient de solidă pentru a afirma astăzi că Sofia a ordonat uciderea lui.
Putem spune sigur doar că moartea lui Ivan cel Tânăr i-a deschis fiului Sofiei o cale către succesiune.
În 1498, nepotul lui Ștefan cel Mare a fost încoronat la Moscova
Pentru Elena a urmat însă o perioadă spectaculoasă.
Ivan al III-lea a ales, inițial, să susțină drepturile nepotului său Dimitrie.
La 4 februarie 1498, în Catedrala Adormirii din Kremlin, Dimitrie a fost încoronat solemn.
A primit titlul de mare cneaz și statutul de co-regent și moștenitor.
Era un moment extraordinar.
Fiul unei prințese moldovene și nepotul lui Ștefan cel Mare fusese plasat oficial în linia succesiunii la conducerea Moscovei.
Pentru Elena, aceasta a fost probabil perioada de maximă influență.
Nu putem spune cu certitudine că devenise „cea mai puternică femeie din Rusia”, așa cum susțin unele articole moderne.
Dar poziția ei era incontestabil foarte importantă.
Era mama moștenitorului desemnat al unuia dintre cele mai puternice state din regiune.
Sofia Paleologu părea învinsă
În jurul anului 1497, tabăra Sofiei și a lui Vasili trecuse printr-o perioadă extrem de dificilă.
Mai mulți susținători ai lui Vasili au fost acuzați de complot.
Unii au fost arestați și executați.
Sofia însăși și-a pierdut temporar influența asupra soțului.
Pentru moment, Elena și Dimitrie păreau câștigători.
Dar echilibrul de putere de la Kremlin era fragil.
În numai câțiva ani, Ivan al III-lea avea să-și schimbe complet poziția.
În 1499, situația începe să se întoarcă
Primul semn important a venit în martie 1499.
Vasili a primit conducerea Novgorodului și Pskovului.
Era o funcție extrem de importantă și demonstra că fiul Sofiei revenise în grațiile tatălui său.
Relațiile dintre Ivan al III-lea și Dimitrie au început să se deterioreze.
Istoricii nu au reușit să stabilească o singură cauză.
Unele surse vorbesc despre conflictul dintre facțiunile de la curte.
Altele indică probleme religioase, inclusiv apropierea Elenei de cercuri acuzate de erezia așa-numiților „iudaizanți”.
Mai există și factori de politică externă.
Relațiile dintre Ștefan cel Mare și Moscova deveniseră mai reci.
Cert este că tabăra Elenei pierdea teren.
Ziua în care Elena și fiul ei au pierdut totul
Momentul decisiv a venit la 11 aprilie 1502.
Ivan al III-lea i-a retras lui Dimitrie statutul și titlurile.
Numele lui nu mai trebuia pomenit în ceremoniile oficiale drept mare cneaz.
Elena a căzut și ea în dizgrație.
Mama și fiul au fost puși sub pază și apoi închiși.
La numai câteva zile, Vasili a fost desemnat noul moștenitor.
În câțiva ani, Elena trecuse de la poziția de mamă a succesorului Moscovei la aceea de prizonieră.
Motivele exacte ale schimbării lui Ivan al III-lea nu au fost niciodată explicate convingător.
Chiar și sursele moderne ale Muzeului Kremlinului admit că există mai multe interpretări.
Ce a făcut Ștefan cel Mare
Pentru Ștefan cel Mare, situația era extrem de dureroasă.
Fiica lui și nepotul său se aflau în mâinile celui care îi fusese aliat prin căsătorie.
Există documente care arată că domnitorul Moldovei încerca să obțină informații despre soarta lor.
Relațiile cu Moscova s-au răcit puternic în ultimii ani ai vieții sale.
Dar afirmațiile potrivit cărora Ștefan ar fi fost gata să pornească un mare război împotriva Moscovei trebuie tratate cu prudență.
Nu există suficiente dovezi pentru o asemenea concluzie.
Ștefan se afla deja la sfârșitul vieții și avea numeroase alte probleme politice și militare.
A murit la 2 iulie 1504.
Nu a mai apucat să-și vadă fiica eliberată.
Elena a murit în captivitate
La numai câteva luni după moartea tatălui său, Elena a murit.
Data indicată de cercetările istorice este 18 ianuarie 1505.
Avea aproximativ 40 de ani.
Unele surse spun simplu că a murit în detenție.
Alte interpretări ale cronicilor rusești sugerează că moartea ei ar fi putut fi violentă.
În lipsa unor dovezi definitive, cea mai sigură formulare este că Elena a murit prizonieră la Moscova.
A fost înmormântată la Mănăstirea Înălțării din Kremlin.
Fiul ei a rămas în închisoare
Dimitrie a supraviețuit mamei sale.
În octombrie 1505 a murit și Ivan al III-lea.
Pe tron a urcat rivalul lui Dimitrie, Vasili al III-lea.
Dimitrie nu a fost eliberat.
A rămas în captivitate încă aproape patru ani.
A murit la 14 februarie 1509, la numai 25 de ani.
Și în cazul lui există relatări potrivit cărora moartea ar fi fost provocată, dar circumstanțele exacte nu sunt suficient de clare pentru a afirma sigur că a fost executat.
Odată cu el dispărea ramura dinastică prin care Elena, fiica lui Ștefan cel Mare, putea influența succesiunea Moscovei.
Ce s-ar fi întâmplat dacă Dimitrie ar fi rămas moștenitor?
Aici istoria devine fascinantă.
Dacă Dimitrie ar fi rămas succesorul lui Ivan al III-lea, nepotul lui Ștefan cel Mare ar fi putut deveni conducătorul Moscovei.
Dar nu trebuie să spunem că „Moldova ar fi preluat Rusia”.
Dimitrie aparținea dinastiei Rurik și era un prinț moscovit.
Legătura moldovenească venea prin mama sa.
Totuși, faptul că nepotul unuia dintre cei mai importanți domnitori ai Moldovei fusese încoronat moștenitor al Moscovei rămâne extraordinar.
Istoria a ales însă cealaltă ramură.
Vasili al III-lea a devenit conducător.
Fiul său avea să fie Ivan al IV-lea, cunoscut drept Ivan cel Groaznic, primul conducător moscovit încoronat oficial cu titlul de țar al întregii Rusii.
Prințesa moldoveană aflată la un pas de centrul puterii moscovite
Povestea Elenei este mai impresionantă atunci când o spunem fără exagerări.
Nu știm dacă a fost „cea mai puternică femeie din Rusia”.
Nu știm dacă Sofia Paleologu a ordonat otrăvirea soțului ei.
Și nu putem spune că Elena era pe punctul de a crea o „dinastie românească” la Moscova.
Știm însă ceva suficient de spectaculos.
Fiica lui Ștefan cel Mare a devenit soția moștenitorului Moscovei.
Fiul ei a fost încoronat în 1498 drept mare cneaz, co-regent și succesor al lui Ivan al III-lea.
Patru ani mai târziu, mama și fiul au fost închiși.
Elena a murit în captivitate în 1505.
Dimitrie a murit tot prizonier în 1509.
Pentru câțiva ani, însă, un nepot al lui Ștefan cel Mare s-a aflat la numai un pas de tronul Moscovei.
