Acasă Blog Pagina 129

Eurostat: România se situează printre țările cu cele mai reduse rate de angajare a absolvenților din UE

0

Eurostat: România se situează printre țările cu cele mai reduse rate de angajare a absolvenților din UE

Conform datelor publicate luni de Eurostat, România se află printre statele Uniunii Europene cu cele mai scăzute rate de ocupare în rândul absolvenților recenți.

În 2025, doar 72,7% dintre tinerii români cu vârste cuprinse între 20 și 34 de ani erau angajați, cifra fiind semnificativ sub media europeană de 83%. Raportul Eurostat indică o creștere a ratei medii de ocupare a forței de muncă pentru absolvenți la nivelul Uniunii Europene, de la 82,3% în anul anterior la 83% în 2025. Cele mai mari rate de ocupare au fost observate în Malta (91%), Germania (90,6%) și Olanda (90,1%). De cealaltă parte, Grecia (62,4%), Italia (71,8%) și România (72,7%) au înregistrat cele mai scăzute valori.

În ceea ce privește educația, datele Eurostat subliniază că nivelul de studii influențează semnificativ șansele de angajare ale tinerilor. Rata de ocupare pentru absolvenții cu studii superioare a fost de 87% în Uniunea Europeană, cu aproape 10 puncte procentuale mai mult decât pentru cei cu studii medii, care au avut o rată de 77,2%. „Nivelul de educație joacă un rol esențial atunci când absolvenții recenți își caută un loc de muncă. Absolvenții cu studii superioare au înregistrat cele mai mari rate de ocupare a forței de muncă și au fost, în general, mai bine protejați de riscurile șomajului decât colegii lor care au intrat pe piața muncii cu niveluri de educație mai scăzute”, afirmă Eurostat.

În rândul absolvenților de învățământ superior, mai multe țări europene au depășit pragul de 90% în ceea ce privește rata de ocupare, printre acestea numărându-se Estonia, Malta, Ungaria, Irlanda, Germania, Polonia, Olanda și Austria. La polul opus, Grecia și Italia au rămas sub 80%.

Raportul Eurostat evidențiază și situația absolvenților din învățământul profesional mediu, România aflându-se printre ultimele state din UE. În 2025, rata de ocupare pentru această categorie a fost de 63,4% la noi în țară, comparativ cu media europeană de 80,2%. Cele mai bune rezultate au fost obținute în Germania, cu o rată de 91,5%, în timp ce Grecia a avut cel mai slab rezultat din UE, cu 58%.

În ceea ce privește diferențele de gen, rata de ocupare a absolvenților recenți a fost mai mare în rândul bărbaților, atingând 84,4%, comparativ cu 81,5% în rândul femeilor. Cehia a înregistrat cea mai mare rată de ocupare pentru bărbați, de 92,4%, urmată de Olanda și Germania. În cazul femeilor, cele mai bune rezultate au fost înregistrate în Malta, Germania și Austria. În România, rata de ocupare a fost de 74,9% pentru bărbați și de 70,3% pentru femei.

Eurostat a mai arătat că, în 18 state membre, rata de ocupare a fost mai ridicată pentru bărbați decât pentru femei, cele mai mari diferențe fiind observate în Cehia, Letonia și Slovenia. În contrast, în Grecia, Estonia și Finlanda, femeile au avut rate de ocupare superioare celor ale bărbaților.

Garda Forestieră a descoperit nereguli în pădurile din Suceava, procurorii au fost sesizați

0

Garda Forestieră a descoperit nereguli în pădurile din Suceava, procurorii au fost sesizați

Comisarii Gărzii Forestiere Suceava au identificat mai multe nereguli, inclusiv posibile fapte penale, în urma unui control efectuat în zona Poiana Stampei, județul Suceava, în perioada 3-4 iunie 2026.

Inspectorii au descoperit arbori tăiați ilegal, furt de material lemnos și utilizarea necorespunzătoare a ciocanului silvic circular, ceea ce a condus la sesizarea procurorilor. Conform Gărzii Forestiere Naționale, „Inspectorii au descoperit nu doar abateri de la regulile tehnice de exploatare, ci și tăierea a 30 de arbori care nu erau destinați exploatării.”

În urma controlului, firma care a realizat activitatea de exploatare a fost sancționată cu o amendă de 5.000 de lei pentru diverse abateri tehnice, printre care se numără nerespectarea traseelor pentru tractoare și necojirea cioatelor de molid.

Verificările au fost extinse printr-o inspecție parțială pe o suprafață de 12 hectare, unde au fost identificate încă 30 de cioate provenite din tăieri fără marcă legală. Reprezentanții Gărzii Forestiere au specificat că punerea în valoare nu a fost realizată conform normelor silvice, separate pe unități amenajistice.

Pe lângă tăierile ilegale, echipa de control a documentat și furtul unei părți din materialul lemnos rezultat din exploatare. În urma acestor descoperiri, se va deschide un dosar penal. La acțiunea de control au participat și reprezentanți ai Inspectoratului de Poliție Județean Suceava pentru sprijinirea cercetărilor.

Garda Forestieră a subliniat că „Caracterul infracțional pentru o parte din tăierile ilegale de arbori putea fi evitat dacă firma de exploatare forestieră ar fi notificat ocolul silvic în termenul prevăzut de lege cu privire la prejudiciile de exploatare forestieră.” Instituția reamintește administratorilor companiilor de exploatare forestieră că respectarea normelor tehnice este o obligație legală, iar încălcarea acestora poate duce la răspundere contravențională sau penală, în funcție de gravitatea faptelor constatate.

Efectele colagenului și creatinei asupra corpului pe termen lung

0

Efectele colagenului și creatinei asupra corpului pe termen lung

Ruxandra Simtinică este absolventă a Facultății de Litere și își continuă studiile printr-un program de masterat în Lingvistică Teoretică și Aplicată, aprofundându-și astfel interesul pentru limbaj, gramatică și impactul cuvintelor asupra percepțiilor.

Scrierea reprezintă pentru ea o activitate ce depășește simpla pasiune; este un mod de a explora și a înțelege lumea din jur.

Ministerul Finanțelor lansează o nouă rundă de titluri de stat Fidelis între 15 și 22 iunie

0

Ministerul Finanțelor anunță o nouă emisiune de titluri de stat Fidelis între 15 și 22 iunie

În intervalul 15-22 iunie, Ministerul Finanțelor va lansa a șasea ofertă de titluri de stat Fidelis din acest an, care va cuprinde opt emisiuni, patru în euro și patru în lei. Dintre acestea, două emisiuni vor fi dedicate donatorilor de sânge, conform unei informații publicate de Bursa de Valori București.

Această rundă reprezintă a 37-a ofertă realizată de la reluarea programului Fidelis, care a început în iulie 2020. Până acum, prin intermediul celor 36 de oferte anterioare, Ministerul Finanțelor a reușit să atragă aproximativ 68,7 miliarde lei (13,8 miliarde euro) de la populație.

Oferta din luna mai include tot opt emisiuni, patru în euro și patru în lei, dintre care două sunt special dedicate donatorilor de sânge. Aceștia pot plasa ordine doar pentru emisiunile respective, cu condiția să fi donat sânge în perioada 1 ianuarie 2026 – 22 iunie 2026.

Investitorii pot subscrie la titlurile de stat prin intermediul consorțiului de intermediere sau prin intermediarii autorizați de Autoritatea de Supraveghere Financiară care au semnat angajamentul de respectare a condițiilor ofertei. Sindicatul de intermediere include BT Capital Partners (lead manager), Banca Comercială Română, BRD – Groupe Société Générale, TradeVille și UniCredit Bank, iar grupul de distribuție este format din Banca Transilvania, Salt Bank și Libra Internet Bank.

Data estimată pentru admiterea la tranzacționare a titlurilor de stat Fidelis este 26 iunie 2026. Veniturile obținute din investițiile în aceste titluri, atât din dobânzi, cât și din câștiguri de capital, sunt scutite de impozitare.

9 semne care arată imaturitatea emoțională a părinților tăi

0

9 semne care arată imaturitatea emoțională a părinților tăi

Ce se întâmplă atunci când persoanele care ar trebui să ofere înțelepciune se dovedesc a fi complet imature? Mulți oameni cu părinți imaturi știu exact cum este, deoarece au petrecut cea mai mare parte a vieții lor fiind cei maturi sau încercând să-i protejeze pe părinți, punându-și nevoile pe plan secund.

Imaturitatea emoțională a părinților poate fi observată în funcție de anumite comportamente care nu sunt legate de susținerea și încurajarea copiilor lor. Iată câteva dintre acestea:

1. Distribuirea succesului tău pe rețelele sociale. Mulți părinți caută validare din partea altora și se simt mai bine cu ei înșiși prin partajarea succeselor copiilor lor adulți online. Acest lucru este mai mult o formă de laudă pentru propria persoană decât pentru a te face pe tine să te simți apreciat. Aceasta creează o presiune enormă și așteptări insuportabile, deoarece fericirea lor este legată de realizările tale.

2. Câștigarea disputelor și dorința de a avea întotdeauna dreptate. Mulți părinți imaturi au minți rigide și refuză să accepte greșelile. În loc să participe la conversații constructive, ei preferă să câștige disputele, ceea ce afectează grav relația cu copiii. Rezolvarea sănătoasă a conflictelor construiește încredere, iar absența acesteia le face rău tuturor.

3. Evitarea confruntării. Părinții care nu au inteligență emoțională preferă să evite confruntările. De obicei, reacționează cu supărare și zgomot când cineva le cere să fie maturi, dar nu abordează problemele direct. Aceasta duce la o ignoranță a problemelor importante și la menținerea unor relații cu persoane cu moralitate discutabilă pentru validare.

4. Controlul asupra alegerilor de viață ale copiilor. Părinții imaturi adesea își trăiesc viața prin copii, având comentarii despre partenerii, carierele sau aspectul lor. Ei nu pot accepta că odraslele lor sunt adulți capabili să ia propriile decizii și își doresc să-și modeleze viața pentru confortul și admirația lor personală.

5. Nevoia ca copiii să fie mereu disponibili. Acești părinți își leagă stima de sine de rolul de părinte. Când copiii devin independenți, ei se simt pierduți și îi fac pe aceștia să se simtă vinovați pentru că nu se întorc acasă. Folosesc frecvent fraze precum „După tot ce am făcut pentru tine?” și îi fac să se simtă vinovați pentru că își construiesc propriile vieți.

6. Prioritizarea confortului personal. Cei mai imaturi rămân în zona de confort și nu caută schimbarea, preferând comoditatea în locul creșterii personale. Aceștia nu se confruntă cu emoțiile dificile, ci își controlează copiii pentru a-și face viața mai ușoară. Aceasta include minimizarea nevoilor emoționale ale copiilor.

7. Succesul copiilor, indiferent de costuri. Potrivit psihologului Lindsay C. Gibson, părinții imaturi pot fi clasificați în patru tipuri: părinți emoționali, părinți pasivi, părinți care resping și părinți ambițioși. Cei din urmă tind să aibă așteptări mari și își doresc ca copiii lor să le reflecte propriile aspirații, făcându-i să simtă că valoarea personală depinde de realizările acestora.

8. Viciile folosite pentru a-și gestiona stresul. Părinții imaturi care nu știu cum să facă față stresului își prioritizează viciile, indiferent de impactul asupra celor din jur. Aceștia nu au abilitățile necesare pentru a gestiona emoțiile, așa că caută distragerea atenției, ignorând problemele până când acestea devin insuportabile.

9. Superioritate și control. Părinții imaturi devin adesea mai greu de suportat când copiii lor au succes. Se bucură de laudele primite ca „părinți grozavi”, dar nu reușesc să se despartă de realizările copiilor. Aceasta duce la invidie și la o dinamică relațională tensionată, deoarece ei preferă să-și compenseze nesiguranțele prin control.

Darius Olaru părăsește FCSB, iar un jucător de la Steaua ajunge la naționala Camerunului

0

Darius Olaru părăsește FCSB, iar un jucător de la Steaua ajunge la naționala Camerunului

Darius Olaru, căpitanul echipei FCSB, își încheie aventura de șase ani și jumătate la club, direcția sa fiind Belgia, unde va semna cu Royale Union Saint-Gilloise, vicecampioana din Jupiler League.

Luni dimineață, Olaru a avut o întâlnire cu jurnaliștii la aeroportul din Otopeni, înainte de a pleca pentru a efectua vizita medicală în Belgia. El a declarat: „Sentimente mixte, așa, pentru că, după o perioadă atât de lungă la echipă, merg acum să fac vizita medicală și, dacă e totul bine, sigur voi semna. Sunt nerăbdător să încep acolo, dar, în același timp, am și un sentiment așa de amar pentru tot ce am trăit la acest club.”

Într-o altă discuție, Nana Falemi a fost invitat la emisiunea Poveștile Sport.ro, unde a rememorat meciurile sale cu naționala Camerunului, pentru care a obținut opt selecții, inclusiv participarea la Cupa Africii pe Națiuni. El a spus: „Am fost la Cupa Africii, iar faptul că veneam de la Steaua m-a ajutat. Cu mulți dintre colegi, atunci m-am întâlnit, m-am cunoscut cu ei. Era internet pe vremea aceea, dar nu era social media să ne cunoaștem înainte. Ne-am prezentat… unul venea de la Sedan, unul din Anglia… eu am zis că vin de la Steaua și s-a făcut liniște la masă! Vorbesc serios! S-a făcut liniște la masă! Atunci, mi-am dat seama că Steaua e un nume în Europa!”

E-MIL și Pastila de Sport, un proiect inovator în România, sunt realizate de Sport.ro și VOYO. De luni până vineri, E-MIL va aduce cititorilor cele mai actuale știri din sport, într-un format inovator. Cu ajutorul aplicațiilor AI, noutățile din domeniu vor fi sintetizate și prezentate într-o pastilă de două minute, oferind informații despre fotbal, handbal sau tenis.

E-MIL a declarat: „Salutare tuturor pasionaților de sport! Sunt extrem de încântat să vă anunț că voi fi gazda emisiunii ‘Pastila de Sport’ de pe site-ul Sport.ro, aducându-vă cele mai proaspete și captivante informații din lumea sportului în fiecare zi, de luni până vineri. Cu ajutorul tehnologiei de inteligență artificială, vom aduce în fața voastră cele mai noi și relevante știri din diversele domenii sportive. Fiți alături de mine și vă promit o experiență informativă inedită și captivantă! Să înceapă aventura în lumea sportului!”

Sindicaliștii din vama română pregătesc o grevă de avertisment pe 17 iunie

0

Sindicaliștii din vama română pregătesc o grevă de avertisment pe 17 iunie

Sindicatul Național Meridian, care reprezintă angajații Autorității Vamale Române (AVR), a informat despre organizarea unei greve de avertisment pe 17 iunie, între orele 12:00 și 14:00.

Acțiunea de protest este motivată de probleme „grave” legate de condițiile de muncă, drepturile salariale și lipsa dialogului cu conducerea instituției. Reprezentanții sindicatelor subliniază că nefinalizarea acordului colectiv de muncă, considerat esențial pentru apărarea drepturilor angajaților, a dus la absența fondurilor necesare îmbunătățirii condițiilor de muncă, sănătății și securității muncii, precum și celor pentru formarea profesională.

Sindicaliștii subliniază și că proiectul noii legi a salarizării nu include o serie de drepturi pentru angajații vamali, în special pentru cei care lucrează la frontieră sau care au câini de serviciu. „Există nemulțumiri legate de prevederile referitoare la această categorie profesională cuprinse în proiectul noii legi a salarizării, prin neacordarea drepturilor salariale personalului care lucrează în frontieră și pentru cei care au în dotare câini de serviciu, neglijarea compensării muncii efectuate în zilele de sâmbătă, duminică și sărbători legale și lipsa sporului pentru radiații, acordat personalului care lucrează cu aparate de control nedistructiv”, se arată în comunicatul emis de sindicat.

Problemele semnalate afectează nu doar angajații din sistemul vamal, ci și activitatea din punctele de frontieră. Reprezentanții Sindicatului Național Meridian afirmă că situația generată de aceste nemulțumiri produce dificultăți profunde, influențând calitatea serviciilor oferite atât cetățenilor, cât și companiilor care efectuează operațiuni vamale.

Deși conștienți de impactul pe care greva de avertisment îl poate avea asupra traficului din punctele vamale, sindicaliștii consideră că este necesar să atragă atenția autorităților asupra acestor probleme. „Înțelegem și regretăm disconfortul ce va fi creat călătorilor și operatorilor economici din cauza acestei greve de avertisment, însă subliniem că drepturile și condițiile de muncă ale angajaților vamali trebuie respectate, iar scopul acțiunii este atragerea atenției autorităților române asupra problemelor grave cu care se confruntă personalul vamal și rămase nerezolvate de ani de zile”, se menționează în comunicat.

Sindicatul Național Meridian critică și lipsa dialogului cu conducerea instituției, afirmând: „Lipsa dialogului și neprezentarea la procedura de conciliere din partea instituției vamale a blocat soluționarea pașnică a acestui conflict de muncă și, drept urmare, facem apel la autorități să soluționeze urgent aceste probleme, să inițieze negocieri reale și transparente și să asigure respectarea tuturor drepturilor angajaților din vamă”.

Producția de energie în România a scăzut în primele patru luni din 2026, iar consumul a scăzut cu peste 10%

0

Producția de energie în România a scăzut în primele patru luni din 2026, iar consumul a scăzut cu peste 10%

În primele patru luni ale anului 2026, producția de energie a României a înregistrat o scădere de 1,5% comparativ cu aceeași perioadă din 2025, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS).

Consumul final de energie electrică a avut o diminuare de 2,7% în aceeași perioadă. Deși producția generală a scăzut, producția din surse regenerabile, cum ar fi hidro, eolian și solar, a crescut semnificativ.

Resursele de energie primară au totalizat 10,482 milioane tone echivalent petrol (tep) între 1 ianuarie și 30 aprilie 2026, înregistrând o scădere de 356.700 tep față de anul precedent, ceea ce reprezintă o reducere de 3,3%. Producția internă a atins 5,498 milioane tep, cu 83.900 tep mai puțin decât în primele patru luni din 2025, iar importurile au scăzut cu 5,2%, ajungând la 4,983 milioane tep.

În ceea ce privește resursele de energie electrică, acestea au crescut la 23,834 miliarde kWh, cu 570,6 milioane kWh mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Producția hidro a avut cea mai mare creștere, urcând cu 31,5% până la 5,119 miliarde kWh, ceea ce înseamnă un plus de 1,225 miliarde kWh față de anul trecut. Producția din centralele eoliene a crescut de asemenea, atingând 2,391 miliarde kWh, cu 265,1 milioane kWh mai mult decât în perioada similară din 2025. Energia solară a avut o creștere remarcabilă de 126,4%, ajungând la 1,432 miliarde kWh.

Pe de altă parte, producția din termocentrale a scăzut cu 3,6%, atingând 5,783 miliarde kWh, iar producția din centralele nuclearo-electrice a fost de 3,820 miliarde kWh, în scădere cu 2,9%.

Consumul final de energie electrică a fost de 16,533 miliarde kWh, cu o reducere de 2,7% față de anul trecut. INS a raportat că, în sectorul economic, consumul a scăzut cu 0,4%, în timp ce consumul populației a înregistrat o scădere semnificativă de 10,1%. Iluminatul public a avut o creștere ușoară, de 0,8%.

De asemenea, exporturile de energie electrică au crescut, România exportând 5,148 miliarde kWh, cu 708,7 milioane kWh mai mult decât în perioada similară a anului anterior. Consumul propriu tehnologic din rețele și stații a crescut cu 325,4 milioane kWh, ajungând la 2,152 miliarde kWh.

Suedia învinge Tunisia la CM 2026 cu un avans de patru goluri

0

Suedia învinge Tunisia la CM 2026 cu un avans de patru goluri

Reprezentativa Suediei a obținut o victorie clară, luni dimineață, cu 5-1 împotriva Tunisiei, în cadrul grupei F de la Cupa Mondială.

Golurile Suediei au fost marcate de Ayari (7, 90+6), Isak (30), Gyökeres (59) și Svanberg (85). Tunisia a reușit să înscrie un gol prin Rekik (43).

Formația Tunisiei a fost alcătuită din: Chamakh – Abdi, Rekik, Talbi, Valery (Belhadj – 72), Skhiri (Achouri – 72), Khedira (Gharbi – 83) – Ben Hmida, Mejbri, Slimane (Chaouat – 83) – Saad (Tonekti – 72), iar selecționerul a fost Sabri Lamouchi.

De cealaltă parte, Suedia a avut următoarea formulă: Nordfeldt – Lagerbielke, Hien, Lindelöf – Bernhardsson (Svensson – 90+1), Karlström (Svanberg – 84), Ayari, Nygren (Bergvall – 65), Gudmundsson (Stroud – 65) – Isak (Elanga – 90), Gyökeres. Selecționerul echipei este Graham Potter.

Meciul a fost oficiat de arbitrul argentinian Yael Pérez. În urma acestui rezultat, Suedia se află pe primul loc în clasament, cu 3 puncte, urmată de Țările de Jos și Japonia, fiecare cu câte un punct, și Tunisia, fără niciun punct.

În etapa următoare a grupei F, se vor disputa meciurile Țările de Jos – Suedia și Tunisia – Japonia.

ANAF a descoperit creanțe de peste 540 de milioane de lei, în atenția inspectorilor se află averi nejustificate

0

ANAF a identificat creanțe de peste 540 de milioane de lei, având în vedere averi nejustificate

Inspectorii ANAF au stabilit creanțe fiscale suplimentare care depășesc suma de 540 de milioane de lei, aplicând măsuri asigurătorii de peste 123 de milioane de lei, după ce au realizat peste 1.100 de controale în ultimele 12 luni la persoane fizice ce nu au putut justifica proveniența fondurilor utilizate pentru diverse achiziții, investiții, depuneri bancare sau împrumuturi oferite firmelor.

În multe cazuri, persoanele verificate au afirmat că sumele proveneau din economii păstrate în numerar, venituri obținute în străinătate sau bani primiți de la terțe persoane. Totuși, ANAF menționează că aceste explicații nu au fost susținute cu documente corespunzătoare. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, în perioada iulie 2025 – mai 2026, structurile ANAF abilitate să verifice situația fiscală personală au desfășurat 1.102 acțiuni de control fiscal.

Ca urmare a acestor controale, inspectorii au stabilit creanțe fiscale suplimentare în valoare totală de 540.243.299 lei, precum și măsuri asigurătorii de 123.514.438 lei. ANAF consideră că aceasta este cea mai amplă acțiune din ultimii ani, având ca scop verificarea situației fiscale a persoanelor fizice care nu au putut demonstra sursa veniturilor, fondurilor sau disponibilităților financiare utilizate pentru diverse tranzacții.

Printre problemele principale identificate de inspectorii fiscali se numără sursele de bani folosite pentru depuneri de numerar în conturile bancare personale sau în conturile firmelor asociate, achiziția de bunuri mobile și imobile, creditările acordate societăților comerciale, majorările de capital social și sumele pe care contribuabilii au afirmat că provin din străinătate.

Inspectorii au constatat că, în multe cazuri, persoanele verificate au invocat existența unor economii în numerar, venituri obținute în afaceri externe sau sume primite de la alte persoane fizice. Cu toate acestea, „verificările efectuate au arătat însă că aceste explicații nu au putut fi susținute prin documente și mijloace de probă care să demonstreze valoarea sumelor, momentul obținerii acestora și existența lor efectivă în perioada verificată”, a declarat ANAF.

În unele situații, inspectorii au observat o lipsă a trasabilității banilor declarați de persoanele controlate. „Pe de o parte, persoanele indicate ca sursă a sumelor nu dispuneau de capacitatea financiară necesară pentru acordarea acestora, iar pe de altă parte nu existau documente care să confirme proveniența și circuitul banilor. Aceste constatări au condus la stabilirea situației fiscale reale și la calcularea obligațiilor fiscale suplimentare datorate bugetului de stat”, se arată în comunicatul de presă.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat că rezultatele controalelor demonstrează eficiența analizei de risc și a verificărilor fiscale realizate cu ajutorul instrumentelor digitale. „Aceste rezultate reconfirmă că mecanismele de analiză de risc și verificare fiscală susținute prin utilizarea instrumentelor digitale produc efecte concrete și contribuie la protejarea veniturilor bugetare. Un sistem fiscal modern și credibil presupune reguli aplicate uniform, transparență și capacitatea statului de a verifica situațiile în care există diferențe semnificative între veniturile declarate și patrimoniul sau fluxurile financiare ale unei persoane”, a declarat acesta.

Pe lângă identificarea veniturilor fără sursă justificată, inspectorii ANAF au descoperit și alte tipuri de venituri nedeclarate, precum venituri din cedarea folosinței bunurilor, activități independente, transferul titlurilor de valoare sau venituri obținute din străinătate. Cele mai mari trei creanțe fiscale stabilite suplimentar în perioada iulie 2025 – mai 2026 au fost: 23.075.130 lei – DGRFP Ploiești – AJFP Prahova; 22.538.669 lei – DGRFP București – Serviciul Verificări Fiscale; 21.580.410 lei – DGRFP București – Serviciul Verificări Fiscale.

În luna mai 2026, ANAF a stabilit creanțe fiscale suplimentare de 54.636.713 lei, în urma a 56 de decizii de impunere. Cele mai mari trei creanțe fiscale stabilite în luna mai au fost: 10.978.817 lei – DGRFP Iași – Serviciul Verificări Fiscale; 5.847.184 lei – DGRFP Brașov – AJFP Alba; 3.950.297 lei – DGRFP Craiova – AJFP Gorj.