Acasă Blog Pagina 292

Tariful pentru călătoria cu metroul va crește de la 1 mai

0

Tariful pentru călătoria cu metroul va crește de la 1 mai

Călătoria cu metroul se scumpește de la 5 la 7 lei de la 1 mai.

Ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, a semnat ordinul Metrorex de majorare a tarifelor cu o zi înainte să își dea demisia din Guvernul Bolojan, potrivit Economedia. Creșterea medie a tarifelor, atât pentru călători, cât și pentru abonamente, este de aproximativ 40%.

La începutul acestei luni, Metrorex a propus majorarea tarifelor de călătorie cu metroul începând cu 1 mai. Reprezentanții Metrorex susțin că majorarea tarifelor va genera o creștere lunară a veniturilor din transportul călătorilor de peste 10 milioane de lei: „Creșterea medie este de circa 40%, ceea ce înseamnă o creștere lunară în valoare absolută a veniturilor din transportul călătorilor de aproximativ 10.271,68 mii lei”.

Potrivit ordinului care reglementează creșterea tarifelor, o călătorie va costa 7 lei în loc de 5, două călătorii vor costa 10 lei în loc de 14 lei, iar 10 călătorii se scumpesc de la 40 de lei la 55 de lei. Crește și prețul abonamentelor. Un abonament lunar va costa 140 de lei în loc de 100 de lei, iar abonamentul anual se scumpește de la 900 de lei la 1.300 de lei. Abonamentul lunar redus (50% pentru donatori de sânge) crește de la 50 la 70 lei.

Vor fi creșteri și pentru studenți, care au 90% reducere. Astfel, 10 călătorii (reducere 90%) se scumpesc de la 4,00 lei la 5,50 lei, iar abonamentul lunar – de la 10 lei la 14 lei.

Ultima dată, biletele de metrou s-au scumpit în ianuarie 2025. Atunci, costul pentru o călătorie a crescut de la 3 lei la 5 lei, iar o cartelă cu 10 călătorii a crescut de la 25 la 40 lei. De asemenea, abonamentul pe 6 luni s-a majorat de la 400 la 500 de lei, iar cel anual de la 700 la 900 de lei.

Constructorul pentru ultimul tronson al Autostrăzii Unirii a fost desemnat, lucrările vor dura și se vor prioritiza anumite segmente

0

Constructorul pentru ultimul tronson al Autostrăzii Unirii a fost desemnat, lucrările vor dura și se vor prioritiza anumite segmente

Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) anunță că a fost desemnat constructorul pentru ultimul tronson al Autostrăzii Unirii, de 15,5 km, contract de 3,57 miliarde lei, fără TVA, cu o durată de realizare de aproape patru ani.

Proiectul include 14 poduri și pasaje, 2 tuneluri și 2 noduri rutiere. „Reușim, astăzi, un moment de referință pentru proiectul Autostrăzii Târgu Mureș-Iași-Ungheni: stabilirea câștigătorului pentru ultimii kilometri care vor fi construiți în România, dar și primul tronson de autostradă de peste Prut, o premieră pe care o marcăm în cadrul Programului SAFE.”

În mai puțin de trei luni de la depunerea ofertelor, Compania Națională de Investiții Rutiere a atribuit contractul pentru proiectarea și execuția tronsonului 4 dintre Iași și Podul peste Prut de la Ungheni, proiect care include și realizarea unui segment de autostradă cu o lungime de 5 kilometri în Republica Moldova.

Câștigătorul contractului este Asocierea de firme din Italia, ITINERA SPA (Lider)-ICM S.P.A, SAIPEM S.P.A, valoarea ofertei fiind de 3,57 miliarde lei, fără TVA. Durata de realizare a contractului este de 46 de luni, din care 10 luni pentru etapa de proiectare și 36 de luni pentru execuția lucrărilor. În cadrul proiectului a fost prioritizat segmentul de autostradă cu o lungime de 2,77 km dintre nodul rutier Golăiești și Podul peste Prut de la Ungheni, cu lucrări avansate.

Pe traseul tronsonului 4, cu o lungime de 15,5 kilometri, vor fi construite: 14 poduri și pasaje, două tuneluri (tunelul de la km 83 având o lungime de 1760 metri) și două noduri rutiere (nod rutier de perspectivă – drum de legătură cu Spitalul Regional și Aeroportul Iași, respectiv nodul Golăiești).

Charalambous a răspuns la interesul FCSB, anunț de la MM Stoica despre antrenor

0

Charalambous a răspuns la interesul FCSB, anunț de la MM Stoica despre antrenor

Elias Charalambous a refuzat FCSB.

După ce FCSB a rămas fără antrenor în urma plecării lui Mirel Rădoi la Gaziantep, Mihai Stoica l-a contactat pe Elias Charalambous pentru a-i propune să revină. Cipriotul a refuzat însă, anunță oficialul campioanei. „A răspuns Charalambous. A zis că nu vine. Vine, dar nu să antreneze. Vine săptămâna viitoare în București cu altă treabă. A declinat. Sunt între noi argumentele. Nu m-a surprins că a refuzat. A plecat acum o lună și ceva”, a spus Mihai Stoica, la Prima Sport.

Elias Charalambous a petrecut trei ani la FCSB și a cucerit 4 trofee – două titluri și două Supercupe. Cipriotul a plecat de la echipă în martie, după ratarea play-off-ului.

Mihai Stoica a transmis din nou că următorul antrenor de la FCSB va fi cu siguranță străin. Oficialul campioanei spune că a primit deja numeroase propuneri, însă Gigi Becali nu se grăbește să instaleze un nou tehnician. „Sunt foarte multe variante. Mult mai multe decât mă așteptam, inclusiv nume mari. Variante de prin preajmă și din țări cu fotbal dezvoltat. Mi-au fost propuși, curg CV-urile. Avem o lună la dispoziție să punem antrenor. Eu mă grăbesc să pun antrenor, dar Gigi a zis să nu mă grăbesc și să așteptăm. El e foarte calculat. E clar că va fi un antrenor străin”, a mai spus Mihai Stoica.

Tourist acuzat că a deteriorat o fântână istorică din Florența în timpul unei glume pre-nuntă

0

Turist acuzat că a deteriorat o fântână istorică din Florența în timpul unei glume pre-nuntă

O turistă a fost acuzată după ce a escaladat o statuie colosală din marmură din Florența pentru a atinge genitalele acesteia, în cadrul unei glume pre-nuntă.

Specialiștii au declarat că femeia a cauzat daune de mii de euro fântânii lui Neptun din Piazza della Signoria. Fântâna a fost creată de sculptorul Bartolomeo Ammannati și a fost comandată de Cosimo I de’ Medici în 1559 pentru a celebra căsătoria fiului său, Francesco I de’ Medici, cu mare ducesa Joanna de Austria. Bazinul fântânii este înconjurat de cai care trag un car în formă de scoică, având la bază o statuie care îl reprezintă pe Neptun, zeul roman al mării.

Turista în vârstă de 28 de ani, a cărei naționalitate nu a fost dezvăluită, a fost observată de poliție și a fost rapid îndepărtată de la monument. Ea le-a spus acestora că prietenii ei au provocat-o să atingă genitalele lui Neptun. Conform unei declarații din partea consiliului orașului Florența, experții au inspectat monumentul și au constatat că gluma a provocat „daune minore, dar semnificative” atât picioarelor cailor pe care a călcat, cât și frizei pe care s-a sprijinit pentru a nu aluneca.

Autoritățile locale au estimat costul daunelor la 5.000 de euro (4.340 de lire sterline). Poliția a acuzat-o pe femeie de deteriorarea unui bun artistic și arhitectural. Nu este pentru prima dată când un turist încearcă să escaladeze statuia lui Neptun. Camerele de supraveghere au fost introduse în 2005, după ce un vizitator a escaladat statuia, rupând una dintre mâini și deteriorând carul. În 2023, un turist german a provocat daune semnificative încercând să escaladeze monumentul pentru a-și face un selfie; în aceeași vară, un cuplu tânăr a încercat să se cațere pe o copie a lui David, realizată de Michelangelo, în Piazzale Michelangelo.

În ciuda unor controale mai stricte în jurul monumentelor din Florența, rareori o vară trece fără incidente similare. Potrivit lui Giorgio Caselli, care gestionează biroul de arte frumoase al consiliului orașului, a devenit din ce în ce mai trendy pentru vizitatori să escaladeze monumente pentru o „provocare”. În 2024, un adolescent s-a ascuns în Catedrala Santa Maria del Fiore peste noapte înainte de a urca la cupola acesteia pentru un selfie. Purta un hanorac negru, blugi și adidași și s-a filmat mergând pe o scară interioară a sitului patrimoniului mondial înainte de a ajunge la nivelul domului, ieșind pe o platformă mică și făcând o poză cu el și postând-o pe Instagram.

Caselli a declarat că vizitatorii adesea lipsesc de respect: „Contactul fizic pe care îl caută cu monumentul este departe de obiectivul, conștientizarea emoțională și intelectuală [pe care o așteptăm și o favorizăm] față de patrimoniul nostru monumental. Nu trebuie să ne permitem concesii conștiente față de ignoranța și superficialitatea care caracterizează astfel de acțiuni.”

Roman Abramovich duce Jersey la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru veniturile din vânzarea Chelsea

0

Roman Abramovich duce Jersey la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru veniturile din vânzarea Chelsea

Roman Abramovich a mers la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), susținând că o investigație penală asupra afacerilor sale financiare de către autoritățile din Jersey i-a încălcat drepturile omului, conform raportărilor.

Fostul proprietar al Chelsea FC, care se află sub sancțiuni britanice din cauza legăturilor sale cu Vladimir Putin, este investigat în Jersey pentru acuzații de corupție și spălare de bani. Într-o plângere depusă la CEDO, avocații lui Abramovich au afirmat că acțiunile întreprinse de insula Canalului, unde 5,3 miliarde de lire sterline din activele sale sunt înghețate, au fost „injuste și abuzive”.

Investigația a dus anterior la afirmația unei companii deținute de oligarhul miliardar că veniturile de 2,4 miliarde de lire sterline din vânzarea Chelsea, promise victimelor războiului din Ucraina, dar încă neeliberate, ar putea fi considerate de Jersey ca venituri din crime. Reprezentanții lui Abramovich au declarat: „Această investigație, care s-a întins pe ani de zile fără acuzații, transparență sau dovezi credibile, reprezintă un abuz clar de putere din partea guvernului din Jersey și o încălcare a drepturilor fundamentale.”

„Autoritățile au reținut informații cheie și au ignorat garanțiile procedurale de bază, arătând cum acest proces nu este unul legal legitim, ci unul condus de motive politice.”

Abramovich a reușit anterior să forțeze miniștri și alte figuri de rang înalt din Jersey să producă mesaje private, e-mailuri și alte date legate de el, care ar fi făcute publice ca rezultat al investigației. Plângerea lui la CEDO susține că dreptul său la un proces echitabil, conform articolului 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, a fost încălcat.

Conform raportului, Abramovich mai susține că dreptul său la viață privată, conform articolului 8, a fost încălcat printr-un anunț public despre investigație, făcut de Jersey în 2022, deoarece nu a fost acuzat de nicio infracțiune.

Guvernul britanic este respondentul oficial al plângerii, conform documentelor. Reprezentanții oligarhului afirmă că cazul din Jersey întârzie eliberarea fondurilor din vânzarea Chelsea. Guvernul britanic a amenințat că va da în judecată pe Abramovich pentru a forța eliberarea fondurilor, în mijlocul unor rapoarte despre neînțelegeri legate de modul în care vor fi utilizați banii.

Britania dorește ca banii să fie rezervați pentru utilizare în Ucraina, conform unei inițiative europene mai ample pentru ca Moscova să acopere costul devastării cauzate de invazia sa. Totuși, Abramovich a indicat că dorește mai multă flexibilitate în privința modului în care banii, pe care i-a promis că îi va dona în scopuri caritabile, vor fi cheltuiți.

Când a anunțat intenția de a vinde clubul în martie 2022, el a spus că veniturile vor fi utilizate „pentru beneficiul tuturor victimelor războiului din Ucraina”, lăsând deschisă posibilitatea ca banii să fie deviați către zone din Ucraina anexate de Rusia.

David Wilcock, scriitor și YouTuber paranormal, a murit la 53 de ani

0

David Wilcock, scriitor și YouTuber paranormal, a murit la 53 de ani

David Wilcock, scriitorul și YouTuberul paranormal american, a murit.

Autoritățile din Boulder County, Colorado, spun că ofițerii au fost dispuși luni după ce a fost primit un apel la 911 în jurul orei 10:44 AM pentru o problemă necunoscută, chiar lângă orașul Nederland.

Autoritățile afirmă că specialistul în comunicații de urgență care a preluat apelul 911 a crezut că apelantul ar putea fi în mijlocul unei crize de sănătate mintală.

Ofițerii au ajuns la fața locului și l-au întâlnit pe un bărbat aflat în exteriorul unei locuințe, care ținea o armă. În câteva minute de la sosirea lor, oficialii spun că bărbatul a folosit arma asupra sa. A fost declarat mort la fața locului.

Detectivii spun că ofițerii au percheziționat locuința și proprietatea din jur și nu au găsit pe nimeni altcineva.

Detectivii colaborează acum cu Biroul Coroner-ului din Boulder County pentru a determina cauza și modul oficial de deces.

Wilcock avea 53 de ani.

Dacă tu sau cineva pe care îl cunoști se confruntă cu probleme sau este în criză, ajutorul este disponibil. Sună sau trimite un mesaj la 988 sau discută pe 988lifeline.org.

Ziua Pământului 2026: semnificația sărbătorii din 22 aprilie și impactul global

0

Ziua Pământului 2026: semnificația sărbătorii din 22 aprilie și impactul global

Ziua Planetei Pământ este marcată anual, la 22 aprilie, la nivel mondial, fiind un prilej dedicat conștientizării provocărilor de mediu și protejării ecosistemelor naturale.

Inițiată în 1970, în Statele Unite ale Americii, această zi a evoluat în timp într-una dintre cele mai ample mișcări ecologice din lume, fiind celebrată în prezent în peste 190 de țări. Evenimentul reunește milioane de oameni, organizații și instituții, care desfășoară acțiuni de informare și proiecte cu caracter ecologic. Scopul principal îl reprezintă reducerea impactului negativ asupra mediului, precum și promovarea unui stil de viață sustenabil, bazat pe responsabilitate față de resursele planetei. În 2009, Ziua Planetei Pământ a fost declarată sărbătoare oficială de către Organizația Națiunilor Unite (ONU).

Un moment definitoriu în consolidarea conștientizării la nivel mondial privind protejarea mediului a fost marcat în anul 1962, odată cu publicarea volumului „Silent Spring”, semnat de biologul Rachel Carson. Lucrarea a avut un impact profund asupra opiniei publice, aducând în prim-plan consecințele nocive ale utilizării pesticidelor asupra ecosistemelor și sănătății umane. În același timp, cartea a reprezentat un punct de cotitură, contribuind decisiv la apariția și dezvoltarea mișcărilor ecologiste moderne.

Inițiativa instituirii Zilei Pământului îi aparține senatorului american Gaylord Nelson, un susținător activ al protecției mediului. Acesta a fost profund influențat de dezastrul ecologic provocat de scurgerea masivă de petrol din 1969, produsă în largul coastelor statului California. În acel context, nivelul de conștientizare publică privind impactul activităților umane asupra naturii era încă redus, iar poluarea industrială nu era strict controlată. Pornind de la aceste realități, Nelson a susținut necesitatea unei mobilizări la nivel național, inspirată de amploarea protestelor studențești împotriva războiului din Vietnam, pentru a aduce problematica mediului în centrul atenției publice.

Prima ediție a Zilei Pământului a avut loc pe 22 aprilie 1970, în Statele Unite, și a reprezentat un moment de referință pentru conștientizarea problemelor de mediu. Aproximativ 20 de milioane de americani au participat la manifestații, proteste și acțiuni educaționale. Evenimentul este considerat punctul de naștere al mișcării moderne de protecție a mediului. Impactul său s-a resimțit rapid în plan legislativ, generând un val de reforme în anii următori. Astfel, în 1970 a fost înființată Agenția pentru Protecția Mediului (Environmental Protection Agency – EPA), iar ulterior au fost adoptate legi esențiale privind calitatea aerului și a apei, precum Clean Air Act și Clean Water Act.

În deceniile următoare, Ziua Pământului a depășit granițele Statelor Unite și s-a transformat într-o mișcare globală. Un moment definitoriu a fost anul 1990, când evenimentul a devenit internațional, mobilizând sute de milioane de oameni din întreaga lume și consolidând preocuparea globală pentru protecția mediului. Această extindere a contribuit la pregătirea Conferinței Organizației Națiunilor Unite de la Rio de Janeiro din 1992, un reper major în conturarea politicilor moderne de dezvoltare durabilă și protecție a mediului.

Stabilirea datei de 22 aprilie a avut la bază considerente strategice, menite să asigure o participare cât mai activă a publicului. Perioada a fost aleasă astfel încât să nu coincidă cu sesiunea de examene sau cu vacanțele, facilitând în special implicarea studenților. În același timp, momentul din calendar oferea condiții meteorologice favorabile pentru organizarea de activități în aer liber.

Ziua Pământului a depășit statutul unei simple marcări simbolice. S-a transformat într-un eveniment global dedicat educației și implicării civice. În fiecare an, instituții de învățământ, organizații non-guvernamentale, autorități și companii desfășoară o gamă variată de activități, de la campanii de plantare de copaci și acțiuni de ecologizare, până la conferințe și inițiative de informare publică. Obiectivul principal al acestor demersuri este creșterea gradului de conștientizare asupra impactului activităților umane asupra mediului, precum și încurajarea adoptării unui stil de viață sustenabil.

Evenimentul este organizat anual în jurul unei teme centrale, menită să aducă în prim-plan cele mai urgente provocări de mediu la nivel global. În ultimii ani, subiectele au fost: 2023 – „Investește în planeta noastră” (Invest in Our Planet); 2024 – „Planeta versus Plastic” (Planet vs. Plastics); 2025 – „Puterea noastră, Planeta noastră” (Our Power, Our Planet). Formulările reflectă direcțiile majore de acțiune și prioritățile globale în domeniul protecției mediului.

În 2026, tema Zilei Pământului continuă direcția implicării colective, fiind promovată tot sub mesajul anului precedent, respectiv „Puterea noastră, Planeta noastră”. Aceasta subliniază ideea că protejarea mediului nu revine unei singure entități, ci reprezintă rezultatul eforturilor cumulate ale întregii societăți. Mesajul accentuează rolul activ al fiecărui individ în reducerea impactului asupra mediului, de la alegeri cotidiene responsabile până la inițiative comunitare.

Potrivit Earthday.org, comunitățile, cadrele didactice, angajații și familiile au o contribuție esențială în promovarea unor comportamente sustenabile și în protejarea resurselor naturale pe termen lung. Potrivit unei postări publicate de Ministerul Mediului pe pagina de Facebook: „În 2026, protecția mediului nu mai este doar o temă de politici publice, o temă abstractă, ci influențează direct: costul alimentelor și accesul la resurse; sănătatea publică; prețul energiei și al utilităților; riscul de dezastre și costurile de recuperare; stabilitatea economică pe termen lung.”

De la primul Earth Day din 1970, acțiunea colectivă a dus la: legi mai stricte privind calitatea aerului și apei; reducerea bolilor cauzate de poluare; extinderea accesului la apă curată; beneficii economice și sociale pe termen lung. În contextul actual marcat de crize economice și conflicte, schimbări climatice accelerate, de politici și reglementări în curs de revizuire, implicarea comunităților devine esențială pentru continuitate și responsabilitate.

Două direcții-cheie în 2026: Reziliență locală și Interdependență globală. Inițiativele locale funcționează, indiferent de schimbările de la nivel național, reduc riscurile și fac comunitățile mai stabile prin: energie regenerabilă descentralizată; reducerea deșeurilor; restaurarea ecosistemelor; gestionarea responsabilă a apei. Poluarea nu respectă granițe; sistemele de apă și hrană sunt conectate; problemele locale devin rapid globale. Progresul în protecția mediului nu depinde doar de guverne sau decizii mari, ci și de acțiunile noastre zilnice, ca indivizi, comunități, școli sau companii. „Our Power. Our Planet.” înseamnă că stabilitatea economică, sănătatea publică și siguranța resurselor depind de implicarea fiecăruia dintre noi.

Deficitul bugetar al României a ajuns la 7,9% din PIB în 2025, cel mai mare din UE

0

Deficitul bugetar al României a ajuns la 7,9% din PIB în 2025, cel mai mare din UE

Deficitul bugetar al României, calculat conform metodologiei europene ESA și validat de Eurostat, a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% din PIB în 2025.

Corecția este de 1,4 puncte procentuale, peste așteptările inițiale ale piețelor și instituțiilor internaționale, a anunțat Ministerul Finanțelor. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că reducerea deficitului este un pas esențial pentru stabilitatea economică: „Fiecare deficit redus înseamnă mai puțină presiune pe dobânzi, mai puțină vulnerabilitate în fața șocurilor externe și mai mult spațiu pentru dezvoltare, investiții și prosperitate durabilă. Știm că această perioadă presupune eforturi și responsabilitate din partea întregii societăți. Tocmai de aceea, le mulțumesc românilor și mediului privat pentru răbdare, încredere și echilibru. Este esențial ca această ajustare să fie dublată de încrederea că România rămâne o țară stabilă, predictibilă și atractivă pentru investiții private. Doar împreună, stat și mediu de business, putem transforma această corecție fiscală într-un nou început pentru dezvoltarea sănătoasă a României. Important este că astăzi România nu mai amână problemele și nu mai transferă costurile către generațiile viitoare. Începem să reconstruim credibilitatea economică a statului român, iar acesta este fundamentul pe care poate fi construită o creștere sănătoasă și sustenabilă în anii următori”, a transmis acesta.

Potrivit datelor publicate de Eurostat, România a realizat una dintre cele mai ample corecții fiscale din Uniunea Europeană într-un singur an. Prin comparație, alte state din UE au înregistrat ajustări mai moderate sau continuă să aibă deficite ridicate. Polonia este la aproximativ 7,3% din PIB, Belgia la 5,2%, iar Franța la 5,1%. Italia a avut o ajustare de doar 0,3 puncte procentuale. Chiar și în aceste condiții, România rămâne țara cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană. Media la nivelul UE este de aproximativ 3% din PIB, semnificativ sub nivelul înregistrat la nivel național.

Ministerul Finanțelor a transmis că reducerea deficitului a fost realizată printr-un mix de măsuri care au vizat creșterea veniturilor bugetare, eficientizarea cheltuielilor, reorganizarea finanțării investițiilor și utilizarea mai eficientă a fondurilor europene. În paralel, statul a redus semnificativ arieratele și obligațiile restante acumulate anterior, astfel încât România a intrat în 2026 într-o poziție fiscală mai stabilă.

Măsurile adoptate la finalul anului trecut au permis inclusiv stingerea unor datorii și evitarea transferării unor presiuni suplimentare asupra bugetului actual. Un element esențial este faptul că ajustarea nu a fost realizată prin reducerea investițiilor publice. România a menținut investițiile la un nivel ridicat, de 7,2% din PIB, unul dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, susținând dezvoltarea infrastructurii și implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene.

Reducerea deficitului și stabilizarea finanțelor publice sunt considerate condiții esențiale pentru scăderea costurilor de finanțare ale economiei. Deficitele mari și datoria publică în creștere se traduc în dobânzi mai ridicate pentru stat, dar și în costuri mai mari pentru creditele contractate de populație și companii. Autoritățile au transmis că procesul de consolidare fiscală urmărește reducerea acestor vulnerabilități și crearea unui cadru economic mai stabil, predictibil și atractiv pentru investiții private.

UE acceptă deblocarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina după ridicarea veto-ului Ungariei

0

UE acceptă deblocarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina după ridicarea veto-ului Ungariei

Statele membre ale UE au ajuns la un acord pentru deblocarea unui împrumut urgent de 90 de miliarde de euro pentru Kiev și un nou pachet de sancțiuni împotriva Moscovei, după ce Ucraina a reluat pomparea petrolului rusesc către Ungaria și Slovacia, determinând Budapesta să își ridice veto-ul.

Cipru, care deține președinția rotativă a blocului, a declarat că ambasadorii statelor membre au convenit să lanseze „proceduri scrise” pentru aprobarea finală a împrumutului și a pachetului de sancțiuni, cu semnătura formală pe ambele până joi după-amiază.

UE a convenit în decembrie asupra împrumutului, esențial pentru a menține Ucraina pe linia de plutire în acest an și în 2024. Totuși, prim-ministrul ungar în funcție, Viktor Orbán, susținut de Slovacia, a vetoat împrumutul în martie din cauza unei dispute cu Kievul referitoare la o conductă de petrol avariată.

Orbán, care a pierdut în fața unui challenger de centru-dreapta, Péter Magyar, în alegerile din 12 aprilie, a acuzat Ucraina că întârzie deliberat reparațiile conductei Druzhba, care transportă petrol către Ungaria și Slovacia, ambele fiind foarte dependente de petrolul rusesc.

Kievul a declarat că conducta, care are o capacitate de 1,2 milioane până la 1,4 milioane de barili pe zi, a fost grav avariată de atacuri cu drone rusești și că este reparată cât mai repede posibil.

Compania ungară de petrol MOL a anunțat miercuri după-amiază că a fost informată de operatorul ucrainean al Druzhba că petrolul brut sosește prin conductă din Belarus și că era „așteptat în Ungaria și Slovacia până mâine cel târziu”.

Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenskyy, a salutat vestea ca fiind „semnalul corect în condițiile actuale”, adăugând că atât „sprijinul pentru Ucraina, cât și presiunea asupra Rusiei” sunt necesare pentru ca Moscova să își încheie războiul.

Zelenskyy a spus că Ucraina își îndeplinește obligațiile în relațiile cu UE, inclusiv referitor la conducta Druzhba, și că acum este important ca pachetul de sprijin european „să devină operațional rapid”.

Disputa asupra împrumutului, care vizează acoperirea a două treimi din necesitățile de finanțare ale Ucrainei în 2026 și 2027, a întârziat, de asemenea, noi sancțiuni împotriva Moscovei pe care UE spera să le adopte cu ocazia celei de-a patra aniversări a invaziei pe scară largă a Rusiei din februarie 2022.

Înfrângerea severă a lui Orbán după 16 ani la putere a alimentat speranțele UE că fondurile vor fi deblocate. Totuși, oficialii au exprimat îngrijorări că blocul ar putea fi nevoit să aștepte până când Magyar va prelua funcția în mai pentru a putea aproba împrumutul.

Orbán a avut puterea de a bloca împrumutul, deși el – la fel ca guvernele prietenoase cu Moscova din Slovacia și Republica Cehă – a obținut excepții, ceea ce înseamnă că niciuna dintre cele trei țări nu va contribui la împrumutul comun.

UE va oferi Ucrainei două împrumuturi fără dobândă de câte 45 de miliarde de euro fiecare în 2026 și 2027, cu 28 de miliarde de euro rezervate pentru cheltuieli militare și 17 miliarde de euro pentru nevoile bugetare generale în fiecare an.

Banii vor fi împrumutați de pe piețele de capital, susținuți de bugetul UE. Economiștii au spus că Ucraina ar putea începe să rămână fără bani până în iunie fără împrumutul UE. Comisarul economic al blocului, Valdis Dombrovskis, a declarat marți că prima plată probabil va fi efectuată la sfârșitul lunii mai sau la începutul lunii iunie.

Ucraina nu se așteaptă să returneze banii din fondurile proprii, capitalul fiind datorat doar atunci când Rusia începe să plătească despăgubiri după încheierea războiului – folosind potențial cele aproximativ 210 miliarde de euro din activele băncilor sale centrale înghețate în UE.

Schema a fost concepută anul trecut ca o modalitate de a utiliza fondurile rusești înghețate pentru a ajuta Ucraina, fără a confisca efectiv banii, o măsură pe care Belgia și mai multe alte state membre ale UE au respins-o ca fiind legal riscantă.

Conform unui proiect, cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni al UE împotriva Moscovei include restricții suplimentare maritime și energetice menite să limiteze capacitatea Rusiei de a exporta petrol, precum și o acțiune împotriva sectorului financiar și interdicții comerciale și industriale.

Mai mult de 40 de nave vor fi adăugate celor 600 de vase interzise în porturile UE, iar o interdicție cuprinzătoare va fi introdusă asupra serviciilor maritime, cum ar fi asigurarea, intermedierea și managementul tehnic legate de transportul de petrol rusesc.

Aproximativ 120 de indivizi și entități, inclusiv 20 de bănci regionale rusești, au fost adăugați pe lista de sancțiuni, cu interdicții de călătorie și tranzacție și înghețuri de active menite să complice reglementările interne și transfrontaliere pentru afacerile rusești.

Platformele crypto și activele digitale vor fi, de asemenea, vizate, la fel ca și băncile din țări terțe care facilitează comerțul cu bunuri militare restricționate. Aproximativ 930 de milioane de euro de bunuri, metale specifice, substanțe chimice și minerale critice au fost adăugate interdicțiilor de import și export.

Separat, guvernul german a declarat că subsidiara germană a companiei ruse de stat Rosneft i-a comunicat că fluxul de petrol din Kazahstan prin conducta Druzhba către o rafinărie din estul Germaniei va fi oprit de la 1 mai. Rafinăria PCK, situată aproape de granița cu Polonia, este una dintre cele mai mari din Germania și furnizează mare parte din combustibil pentru regiunea Berlin, însă purtătorul de cuvânt al guvernului de la Berlin, Stefan Kornelius, a declarat că această schimbare „nu va restricționa semnificativ operațiunile rafinăriei”.

Turcii, surprinși: „Rădoi nu a vrut să-i menționeze numele la conferință”

0

Turcii, surprinși: „Rădoi nu a vrut să-i menționeze numele la conferință”

Sosit miercuri dimineață la Gaziantep, Rădoi a fost prezentat oficial într-o conferință de presă organizată la stadion. Tehnicianul a semnat un contract până în vara anului următor.

La conferința de presă, Mirel Rădoi a menționat numele lui Mircea Lucescu și Gheorghe Hagi, care au scris istorie în fotbalul din Turcia. „Campionatul din Turcia ocupă în prezent locul 9 (n.r. – în ierarhia UEFA). Asta demonstrează că este un campionat de mare calitate. E un campionat asemănător cu cel al României din punct de vedere al pasiunii. Am avut anterior discuții pentru a merge în Arabia Saudită, dar nu a fost ceva concret. Am ales să vin aici pentru că știu cât de puternic este campionatul Turciei și pentru că mi-am dorit să rămân în Europa. Anterior, Mircea Lucescu și Gheorghe Hagi au avut parte de succes aici. Și acesta a fost unul dintre factorii care mi-a influențat decizia”, a spus Mirel Rădoi.

Publicația turcă Tekspor s-a arătat surprinsă de faptul că Mirel Rădoi nu l-a menționat și pe Marius Șumudică, antrenor cu experiență bogată în fotbalul din Turcia, care a pregătit Gaziantep în două mandate. „E demn de specificat că Mirel Rădoi a avut cuvinte de laudă pentru Mircea Lucescu și Hagi, dar nici măcar nu a vrut să pronunțe numele lui Marius Șumudică, fost antrenor la Gaziantep”, au scris turcii.

Rădoi și Șumudică nu au avut cea mai bună relație de-a lungul timpului. „Din păcate, oameni ca Hagi și Stoican, care vorbesc despre fotbal, sunt dați foarte puțin la televizor. Dar îl dau pe unul care are un singur tricou decolorat, la care își ridică gulerul. Apare mereu pe la televizor și face pe măscăriciul”, spunea Mirel Rădoi, în 2015, când antrena la FCSB, iar Șumudică era la Astra.

Șumudică a antrenat la Gaziantep în perioadele iulie 2019 – ianuarie 2021 și septembrie 2023 – martie 2024. Cea mai bună performanță a înregistrat-o la finalul sezonului 2019/2020 – locul 8 în Super Lig.

La conferința de presă a participat și Memik Yilmaz, președintele lui Gaziantep. Acesta a explicat că mandatul unui antrenor din Turcia poate fi foarte scurt în cazul în care nu obține rapid rezultatele așteptate. „Toate echipele trebuie să aibă un plan B. În fotbalul din Turcia, dacă lucrurile merg rău pentru 4-5 etape, atunci antrenorul este demis. Dacă nu îl demiți, atunci conducerea și președintele sunt criticați”, a spus Memik Yilmaz, potrivit Anadolu Ajansi.

Situația fostului antrenor Burak Yilmaz (40 de ani) este elocventă pentru declarația președintelui. Acesta a fost demis în urmă cu nouă zile, după mai puțin de trei luni de mandat. Turcul a înregistrat 4 victorii, 5 remize și 7 înfrângeri. Președintele lui Gaziantep a mai transmis că vizează obiective și mai îndrăznețe după instalarea lui Mirel Rădoi. „Vreau să îi mulțumesc noului nostru antrenor că a acceptat să vină aici. Nu suntem o echipă rea și vom încerca să obținem lucruri și mai importante de acum înainte. Așteptările noastre sunt înalte”, a mai spus Memik Yilmaz, care s-a arătat bucuros și că Rădoi este genul de antrenor care mizează pe jucătorii tineri.