„`html

Ce implică pachetul fiscal Omnibus al UE pentru firmele din România și cum va reduce birocrația

Companiile care operează în mai multe țări ale Uniunii Europene ar putea beneficia de o birocrație redusă, costuri mai mici și reguli fiscale simplificate, în cazul în care noul pachet propus de Comisia Europeană va fi aprobat.

Executivul european estimează că aceste măsuri ar putea genera economii anuale de aproximativ 8 miliarde de euro pentru sectorul de afaceri, dintre care 3,3 miliarde de euro ar reprezenta costuri administrative. Specialiștii consideră că unele dintre aceste modificări ar putea avea un impact semnificativ asupra firmelor din România, inclusiv prin relaxarea normelor referitoare la deductibilitatea costurilor de finanțare și prin reducerea obligațiilor de raportare.

La sfârșitul lunii iunie, Comisia Europeană a prezentat un pachet amplu de simplificare fiscală, incluzând propunerea de Directivă Omnibus privind impozitarea și reformarea Directivei privind cooperarea administrativă (DAC). Directiva Omnibus vizează modificarea, printr-un singur act legislativ, a șase directive și cadre legislative fiscale care există deja la nivel european. Această inițiativă face parte din agenda Comisiei pentru consolidarea competitivității și răspunde preocupărilor mediului de afaceri cu privire la creșterea costurilor de conformare, cauzate de suprapunerea normelor și obligațiilor fiscale.

În ultimele zece ani, cadrul european de impozitare directă a fost extins pentru a răspunde provocărilor globalizării, digitalizării și practicilor de planificare fiscală agresivă, precum și pentru a combate frauda, evaziunea și evitarea obligațiilor fiscale. Comisia a subliniat că efectul cumulativ al inițiativelor legislative anterioare a crescut complexitatea și costurile pentru companiile care activează în mai multe state membre.

Noul pachet își propune să simplifice legislația fiscală, să reducă obligațiile administrative inutile, să crească securitatea juridică și să faciliteze activitățile transfrontaliere, fără a diminua protecția împotriva fraudei și evaziunii fiscale.

Noile propuneri nu vor modifica direct impozitele plătite de persoanele fizice în România. Impactul va fi resimțit mai ales de companii, în special de cele care activează în mai multe state ale Uniunii Europene. Dacă măsurile sunt adoptate, firmele vor fi nevoite să depună mai puține raportări, vor avea costuri administrative mai mici și vor beneficia de proceduri fiscale mai clare și mai rapide.

Pentru cetățeni, efectele ar putea fi indirecte. O birocrație și costuri reduse ar putea stimula investițiile, extinderea afacerilor și generarea de locuri de muncă. Companiile care cheltuiesc mai puțin pe conformarea fiscală ar putea redirecționa acele resurse către investiții, salarii, dezvoltare și inovare.

Un impact direct ar putea fi observat în cazul persoanelor care vând ocazional produse second-hand pe platforme online, datorită propunerii de ridicare a pragului de raportare și eliminării unor obligații pentru peste 10 milioane de vânzători privați din Uniunea Europeană.

Una dintre modificările semnificative prevăzute de Directiva Omnibus se referă la simplificarea regulilor privind impozitul reținut la sursă pentru plățile transfrontaliere de dividende, dobânzi și redevențe între companiile din Uniunea Europeană. Comisia propune scutirea de la impozitul reținut la sursă pentru aceste plăți, eliminarea unor cerințe procedurale inițiale și simplificarea proceselor de rambursare. Această măsură ar putea genera economii și beneficii de aproximativ 5,3 miliarde de euro anual pentru contribuabilii din Uniunea Europeană.

Directiva Omnibus elimină și anumite restricții considerate inutile privind finanțarea autentică acordată de terți și de piață, facilitând astfel investițiile companiilor în interiorul Uniunii. Propunerea simplifică, de asemenea, norma privind limitarea deductibilității dobânzilor din Directiva împotriva evitării obligațiilor fiscale, cunoscută drept ATAD, prin eliminarea unor opțiuni de implementare și transformarea pragului minim de deductibilitate într-unul obligatoriu. Comisia estimează că aceste modificări vor reduce costurile administrative și de conformare cu peste 500 de milioane de euro anual.

O altă măsură vizează eliminarea suprapunerilor dintre normele privind societățile străine controlate și regulile referitoare la impozitul minim global, cunoscute drept Pilonul II. Conform estimărilor Comisiei, această modificare ar putea genera economii de aproximativ 160 de milioane de euro pe an pentru companii.

Pachetul prevede, de asemenea, simplificarea normelor aplicabile reorganizărilor și fuziunilor transfrontaliere, actualizarea regulilor generale antiabuz și îmbunătățirea mecanismelor de soluționare a litigiilor fiscale dintre statele membre.

O analiză realizată de compania de audit, taxe și consultanță Forvis Mazars, evidențiază că una dintre cele mai importante modificări pentru contribuabilii din România se referă la regulile privind deductibilitatea costurilor excedentare ale îndatorării. În prezent, România aplică reguli mai restrictive decât standardul minim stabilit de legislația Uniunii Europene. Costurile excedentare ale îndatorării sunt, în general, deductibile până la un prag de 500.000 de euro pentru finanțările de la persoane afiliate și până la un milion de euro pentru totalul finanțărilor, atât de la persoane afiliate, cât și de la terți, plus o limită variabilă de 30% din EBITDA ajustat.

„Potrivit propunerii Comisiei Europene, pragul minim obligatoriu de deductibilitate, safe harbour, ar urma să fie majorat la 3 milioane de euro și indexat anual. Această modificare ar reprezenta o relaxare semnificativă a regimului fiscal aplicabil în prezent în România, permițând companiilor să deducă anual o parte mai mare din costurile de finanțare și având, totodată, implicații potențiale asupra bazei de calcul a impozitului pe profit”, a declarat Lucian Dumitru, Tax Partner, Forvis Mazars în România.

Pe lângă majorarea pragului de deductibilitate, propunerea prevede și alte schimbări care ar necesita modificarea legislației fiscale românești. În prezent, legislația din România nu include regula de exceptare la nivel de grup, cunoscută drept group escape rule, care ar deveni obligatorie în noul cadru propus. De asemenea, ar urma să fie introduse excluderi obligatorii pentru anumite împrumuturi cu risc redus acordate de terți, pentru proiectele de investiții publice pe termen lung și pentru finanțările din domeniul apărării. Aceste modificări ar impune revizuirea actualelor reguli privind deductibilitatea costurilor îndatorării.

Directiva Omnibus urmărește și consolidarea mecanismelor europene de soluționare a litigiilor fiscale dintre statele membre. „Propunerea Omnibus consolidează cadrul european de soluționare a litigiilor fiscale prin clarificarea procedurilor și eliminarea unor obstacole practice. Obiectivul este ca mecanismele de soluționare a litigiilor fiscale transfrontaliere, inclusiv cele privind dubla impunere și prețurile de transfer în care sunt implicate entități din România, să devină mai previzibile și mai accesibile pentru contribuabili”, a afirmat Liviu Gheorghiu, Tax Partner, Forvis Mazars în România.

Modificările sunt relevante pentru companiile din România care au tranzacții cu entități din alte state membre și care se pot confrunta cu situații în care același venit este impozitat de două ori sau cu dispute privind prețurile practicate între firme din același grup.

În paralel cu Directiva Omnibus, Comisia Europeană propune reformarea Directivei privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal. Directiva DAC a fost