Acasă Blog Pagina 273

Radu Miruță amână scumpirea biletelor de metrou cu două luni, cerând reducerea cheltuielilor

0

Radu Miruță amână scumpirea biletelor de metrou cu două luni, cerând reducerea cheltuielilor

La mai puțin de 24 de ore de la preluarea interimatului la conducerea Ministerului Transporturilor, viceprim-ministrul Radu Miruță a decis amânarea cu două luni a majorării tarifelor la metrou, care ar fi trebuit să intre în vigoare de la 1 mai.

Proiectul de ordin, publicat marți pe site-ul ministerului, prevede prorogarea termenului până la 1 iulie 2026 și oferă Metrorex un răgaz pentru a analiza impactul scumpirii și pentru a propune măsuri de reducere a cheltuielilor. Decizia vine după ce fostul ministru al Transporturilor, Ciprian Șerban, semnase înainte de demisie ordinul prin care tariful pentru o călătorie urma să crească de la 5 la 7 lei.

În perioada de 60 de zile, Metrorex trebuie să prezinte un plan concret de reducere a cheltuielilor, cu măsuri clare și termene precise, care să ducă la o scădere de cel puțin 10% a bazei de costuri, într-un interval de maximum șase luni.

Ministerul Transporturilor justifică amânarea prin necesitatea unei analize detaliate a impactului majorării tarifelor asupra cererii de transport și a comportamentului călătorilor. Metrorex trebuie să evalueze, pe baza datelor reale de validare, cum ar reacționa utilizatorii la creșterea prețului, inclusiv în cazul abonamentelor lunare, care generează cea mai mare parte a veniturilor companiei.

Potrivit documentului, la un tarif de 7 lei pe călătorie, metroul riscă să devină comparabil ca preț cu serviciile de ridesharing pentru distanțe scurte, dar și cu transportul public de suprafață pe trasee similare. În aceste condiții, o parte dintre călători ar putea renunța la metrou, ceea ce ar afecta veniturile și eficiența sistemului.

Autoritățile cer și o analiză privind efectele asupra mobilității urbane și calității aerului. O eventuală migrare a călătorilor către autoturisme personale sau servicii de ridesharing ar putea duce la creșterea emisiilor poluante.

În același timp, Bucureștiul are obligații asumate la nivel european prin Planul de Mobilitate Urbană Durabilă 2016-2030, dar și prin regulamentele privind rețeaua trans-europeană de transport (TEN-T), care vizează creșterea utilizării transportului public.

România se află deja sub presiune în dosarul calității aerului, după ce Comisia Europeană a decis, în decembrie 2025, sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru deficiențe în monitorizarea poluării.

Documentul evidențiază și impactul social al majorărilor succesive. Prețul unei călătorii cu metroul a crescut de la 3 lei în 2021 la 5 lei în 2025 și urma să ajungă la 7 lei în 2026, ceea ce înseamnă o creștere totală de aproximativ 180%.

Metrorex va trebui să analizeze dacă această creștere este suportabilă pentru populație, în raport cu evoluția salariilor și a inflației, și să evalueze efectele socio-economice asupra călătorilor.

Controale mai stricte la ANAF: Antifrauda va verifica persoanele fizice și va impune 70% pe veniturile nejustificate

0

Controale mai stricte la ANAF: Antifrauda va verifica persoanele fizice și va impune 70% pe veniturile nejustificate

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat luni un proiect de ordin prin care inspectorii Direcției generale antifraudă fiscală vor putea verifica situația fiscală a persoanelor fizice și vor avea dreptul să stabilească direct impozitul de 70% pentru veniturile cu sursă neidentificată, inclusiv dobânzi și penalități.

Măsura elimină procedura actuală prin care aceste cazuri sunt transmise altor structuri pentru analiză și impunere. Conform Codului fiscal, orice venituri constatate de organele fiscale, a căror sursă nu a fost identificată, se impun cu o cotă de 70% aplicată asupra bazei impozabile ajustate. Prin decizia de impunere sunt stabilite atât impozitul datorat, cât și dobânzile și penalitățile de întârziere.

În referatul de aprobat, ANAF arată că astfel de situații sunt frecvent identificate în controalele antifraudă. Inspectorii descoperă venituri obținute de persoane fizice fără a putea stabili proveniența acestora, cazuri care, în prezent, nu pot fi valorificate imediat. Verificarea documentară a veniturilor personale cu sursă neidentificată poate fi realizată doar de anumite structuri ale ANAF, cum ar fi Direcția generală control venituri persoane fizice.

Deși inspectorii antifraudă pot constata aceste venituri în timpul controalelor, ei nu au atribuții pentru a emite decizii de impunere. Aceștia sunt obligați să transmită constatările către alte structuri ale instituției, în vederea efectuării unei analize de risc și, eventual, includerii cazurilor în programele de control. Potrivit ANAF, acest circuit administrativ duce la întârzieri și la o utilizare ineficientă a resurselor instituționale.

„O astfel de procedură creează premisele unei utilizări ineficiente a resurselor instituționale (…) dar și existența unui risc privind atragerea cu întârziere a creanțelor fiscale suplimentare la bugetul statului”, se arată în document. Proiectul de ordin propune modificarea cadrului normativ astfel încât Direcția generală antifraudă fiscală să fie inclusă printre structurile care pot exercita verificarea situației fiscale personale.

Astfel, inspectorii antifraudă vor putea efectua verificări documentare și vor utiliza metode indirecte de stabilire a veniturilor pentru a determina veniturile reale ale persoanelor fizice atunci când acestea nu pot fi justificate. Veniturile cu sursă neidentificată constatate în timpul controalelor vor putea fi valorificate operativ, prin emiterea imediată a deciziilor de impunere, fără a mai fi necesară parcurgerea etapelor suplimentare de transmitere și analiză în cadrul altor structuri ale ANAF.

Măsura este menită să accelereze procesul de stabilire a obligațiilor fiscale și să crească eficiența colectării veniturilor la bugetul de stat. Modificările vizează Ordinul ANAF nr. 2778/2020, care va fi completat prin introducerea explicită a Direcției generale antifraudă fiscală în lista structurilor competente să efectueze aceste verificări și să aplice măsurile prevăzute de lege.

Tenisul românesc, aproape de o mare victorie după turneul de la Madrid

0

Tenisul românesc, aproape de o mare victorie după turneul de la Madrid

Sorana Cîrstea (36 de ani, 26 WTA) și Jaqueline Cristian (27 de ani, 33 WTA), cele mai în formă jucătoare de tenis ale României, au fost oprite în faza șaisprezecimilor de finală ale competiției din capitala Spaniei.

Cu Simona Halep campioană pe zgura de la Madrid în 2016 și în 2017, precum și cu recentul succes al Soranei Cîrstea în proba de dublu din 2025, România a avut parte de momente extraordinare la această întrecere. Acestea includ un sfert de finală jucat între Simona Halep și Irina Begu, în ediția din urmă cu zece ani.

Chiar dacă turneul s-a terminat pentru reprezentantele țării noastre, finalul brusc a lăsat impresia că Sorana Cîrstea ar fi putut obține mai mult din confruntarea cu a treia jucătoare a lumii, Cori Gauff. De asemenea, Jaqueline Cristian a arătat abilitate în setul secund al partidei cu Aryna Sabalenka. Totuși, finalul competiției poate aduce vești plăcute pentru tenisul românesc.

Configurația actuală a clasamentului WTA o menține pe Sorana Cîrstea pe poziția 26 a ierarhiei mondiale. În același timp, Jaqueline Cristian avansează patru locuri și se pregătește să intre, în premieră, în top 30 WTA. Cu locul din prezent, 33, drept cea mai înaltă clasare a carierei, Cristian urmează să își îmbunătățească recordul personal, dacă jocul rezultatelor nu va schimba situația în zilele următoare.

Cîrstea-Cristian se poate înscrie pe lista combinațiilor câștigătoare: Halep-Cîrstea, Halep-Begu și Halep-Buzărnescu. Mai mult, există șanse considerabile ca Jaqueline Cristian să nu cedeze mai mult de o poziție în clasamentul actualizat. Astfel, România poate visa să revină la realitatea de a avea două jucătoare în top 30 WTA.

Acest rezultat ar aduce aminte de anul 2013, când, în luna august, Sorana Cîrstea ocupa locul 21 WTA, iar Simona Halep, locul 22. În august 2016, Irina Begu se situa pe locul 22, iar Simona Halep pe a treia poziție în clasamentul WTA. De asemenea, în august 2018, Mihaela Buzărnescu se clasa pe poziția 20 în lume, în timp ce Simona Halep domina clasamentul mondial.

Un austriac este judecat pentru un complot terorist la concertul Taylor Swift din 2024

0

Un austriac este judecat pentru un complot terorist la concertul Taylor Swift din 2024

Procesul împotriva unui bărbat acuzat de complotul de a ataca unul dintre concertele lui Taylor Swift din Viena, cu aproape doi ani în urmă, a început marți în Austria.

Planul a fost dejucat, dar autoritățile austriece au anulat totuși cele trei spectacole ale lui Swift din august 2024. Fanii cântăreței au fost devastati, dar s-au mobilizat pentru a transforma Viena într-un târg dedicat brățărilor de prietenie și cântărilor. Acuzatul, un cetățean austriac de 21 de ani, cunoscut doar sub numele de Beran A, conform regulilor de confidențialitate din Austria, se confruntă cu acuzații care includ infracțiuni teroriste și apartenența la o organizație teroristă. El riscă o pedeapsă de până la 20 de ani de închisoare. Este judecat alături de un alt bărbat, numit Arda K.

Avocatul lui Beran A, Anna Mair, a declarat luni că clientul său intenționează să se declare vinovat pentru majoritatea acuzațiilor, deși nu a specificat care. El ar fi planificat să vizeze spectatorii adunați în fața Stadionului Ernst Happel – până la 30.000 de persoane în fiecare noapte, cu alte 65.000 în interiorul arenei – cu cuțite sau explozibili de fabricație artizanală. Suspectul spera să „ucidă cât mai mulți oameni posibil”, au declarat autoritățile în 2024.

Statele Unite au furnizat informații care au contribuit la decizia de a anula concertele. Beran A ar fi colaborat cu alți membri ai Statului Islamic înainte de atacul planificat. Procurorii susțin că au discutat despre achiziționarea de arme și fabricarea de bombe, iar acesta a căutat, de asemenea, să cumpere ilegal arme în zilele dinaintea spectacolului. În plus, el ar fi jurat credință grupului militant, conform procurorilor.

Autoritățile au percheziționat locuința sa pe 7 august 2024 și au găsit materiale pentru fabricarea bombelor. Concertele erau programate să înceapă a doua zi. „Anularea concertelor noastre din Viena a fost devastatoare”, a scris Swift într-o declarație postată pe Instagram cu două săptămâni mai târziu. „Motivul anulării m-a umplut cu un nou sentiment de frică și o cantitate uriașă de vinovăție pentru că atât de mulți oameni plănuiau să vină la aceste spectacole.”

Procesul se desfășoară în Wiener Neustadt, la aproximativ o oră sud de Viena. Procedurile urmează să continue până pe 12 mai. Complotul din Viena a fost comparat cu un atac din 2017 de către un atentator sinucigaș la un concert Ariana Grande în Manchester, Anglia, care a ucis 22 de persoane. O bombă a explodat la sfârșitul concertului lui Grande, în timp ce mii de tineri fani părăseau locația, devenind cel mai mortal atac extremist din Regatul Unit în ultimii ani.

Libertatea presei, atacată constant în UE, în contextul scăderii încrederii publice

0

Libertatea presei, atacată constant în UE, în contextul scăderii încrederii publice

Jurnaliștii din UE se confruntă cu niveluri crescute de hărțuire, amenințări și violență, în timp ce instituțiile de presă sunt deținute de un număr în scădere de proprietari, iar încrederea publicului în mass-media a scăzut drastic, conform unui raport.

Uniunea Civilă pentru Drepturile Omului din Europa (Liberties) a declarat că rezultatele raportului său anual despre libertatea presei ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru oficialii UE. Libertatea și pluralismul mass-media sunt „sub atac constant” în toată Europa continentală. Grupul european de apărare a drepturilor civile a mai avertizat că independența mass-media publice este erodată treptat de interferențe politice și reduceri bugetare.

Jurnaliștii sunt din ce în ce mai împiedicați de restricții privind libera exprimare și accesul la informații. „Un sistem de mass-media sănătos și pluralist este un test de litmus și o oglindă a democrației”, a declarat Eva Simon, ofițer senior de advocacy la Liberties. „Acolo unde statul de drept slăbește – prin acțiuni guvernamentale deliberate sau neglijență – libertatea presei este subminată.”

Securitatea jurnaliștilor a atins un „punct de criză” în Europa în 2025. Reporteri și lucrători din mass-media se confruntă cu „violență fizică extremă și hărțuire legală sistematică”, inclusiv atacuri cu bombă țintind jurnaliștii de investigație. În Atena, un dispozitiv conținând cinci kilograme de TNT a fost aruncat la casa lui Yannis Pretenteris, redactorul publicației săptămânale To Vima. În Italia, un dispozitiv a explodat sub mașina lui Sigfrido Ranucci, un jurnalist de investigație de frunte.

În total, 118 atacuri împotriva jurnaliștilor au fost înregistrate în Italia anul trecut, 15 dintre acestea implicând violență fizică. Douăzeci de jurnaliști italieni, majoritatea investigațiilor criminalității organizate, trăiesc sub protecția poliției, cel mai mare număr din Europa. Olanda a înregistrat o creștere a atacurilor asupra jurnaliștilor pentru al treilea an consecutiv, cu 106 amenințări, 67 de incidente de intimidare și 55 de cazuri de violență fizică.

Hărțuirea online a crescut de asemenea. Un număr record de 377 de atacuri online serioase, inclusiv amenințări cu moartea, au vizat jurnaliști în 2025. În Malta, Ungaria și România, politicieni au inițiat campanii de denigrare etichetând instituțiile de presă „forțe ale întunericului” sau „mașini de propagandă străină”.

Supravegherea de stat a jurnaliștilor, precum Francesco Cancellato și Ciro Pellegrino de la outlet-ul de investigație Fanpage în Italia, și Victor Ilie și Luiza Vasiliu în România, a fost o problemă în mai multe țări. Acțiunile legale abuzive rămân o amenințare în creștere. SLAPP-urile, sau acțiunile legale strategice împotriva participării publice, sunt încă folosite pe scară largă pentru a reduce la tăcere jurnaliștii și instituțiile de presă, în ciuda existenței unei directive anti-SLAPP a UE care nu a fost încă implementată eficient în mai multe state membre.

Liberties s-a declarat alarmată de continuarea concentrației proprietății mass-media și de lipsa transparenței privind proprietatea în întreaga UE anul trecut. A subliniat Ungaria, unde o fundație care susține fostul prim-ministru Viktor Orbán controlează o majoritate a canalelor de media, și Franța, unde câțiva miliardari, inclusiv conservatorul Vincent Bolloré, dețin cea mai mare parte a mass-media din țară. Grupul lui Vincent Bolloré deține CNews, care anul trecut a fost cel mai urmărit canal de știri de pe TV-ul francez.

Concentrarea proprietății a devenit o problemă tot mai mare în țări precum Olanda, Grecia, Germania, Spania și în special Slovacia, unde achiziția grupului Penta de Nový Čas înseamnă că acum controlează cele mai mari tabloide ale țării. Mass-media publică a suferit „interferențe politice sistematice severe, reduceri bugetare și schimbări structurale care pun în pericol misiunea lor de bază” în întreaga uniune în 2025. Captarea totală a statului este evidentă în unele țări membre ale UE.

Proporția timpului de emisie pro-guvernamental a atins un record de 73% în Ungaria anul trecut, cu câteva luni înainte de alegerile din 12 aprilie anul acesta, care au fost pierdute de Orbán în fața contracandidatului Péter Magyar. În Slovacia, de asemenea, Televiziunea și Radio Slovac (STVR) erau „în acest moment… supuse controlului politic direct”, se arată în raport.

Instabilitatea financiară reprezintă o amenințare în creștere pentru mass-media publică, cu propuneri în Franța de a fuziona toate instituțiile publice, Germania închizând 16 stații de radio și două canale de știri TV, iar radiodifuzorul public din Belgia confruntându-se cu reduceri bugetare majore. Raportul a subliniat, de asemenea, scăderea încrederii publicului în mass-media din Europa. Doar trei din cele 22 de țări ale UE sondate, inclusiv Germania și Irlanda, au raportat „niveluri relativ ridicate” de încredere, în timp ce alte țări, notabil Grecia, România și Bulgaria, au avut „niveluri critic de scăzute” de încredere.

Raportul a afirmat că multe state membre ale UE nu reușesc să implementeze adecvat legislația relevantă a UE, inclusiv directiva anti-SLAPP și Actul European pentru Libertatea Presei (EMFA). EMFA vizează abordarea amenințărilor majore, inclusiv protecția jurnaliștilor, transparența proprietății mass-media și independența amenințată a mass-media de serviciu public și a autorităților de reglementare, dar este tradus în legea națională mult prea lent, se arată în raport. „EMFA trebuie să fie transpusă, și mai important, aplicată cât mai repede și puternic posibil în toate statele membre”, a declarat Simon.

Verdeața de primăvară este bogată în fibre și vitamine, benefică pentru ficat

0

Verdeața de primăvară este bogată în fibre și vitamine, benefică pentru ficat

Odată cu instalarea primăverii, piețele locale devin tot mai bogate în verdețuri proaspete, iar ștevia se află printre produsele preferate ale sezonului.

Cu frunze fragede, gust ușor acrișor și o textură delicată, planta ocupă de mult timp un loc important în bucătăria tradițională românească. Dincolo de utilizările culinare, aceasta se remarcă prin valoarea nutritivă, fiind o sursă importantă de fibre, vitamine și minerale esențiale pentru organism. Psihonutriționistul Gina Tăujan a explicat, pentru Digi24, care sunt principalele beneficii ale consumului și cum poate fi integrată eficient ștevia în alimentația zilnică.

Încadrată în categoria verdețurilor de sezon, ștevia este consumată, de regulă, în faza de frunze tinere, înainte de maturizare. În această etapă, planta are o textură fragedă și permite o preparare termică rapidă, fiind ușor de integrat în diverse rețete.

Ștevia este o plantă verde comestibilă specifică primăverii, care crește atât spontan, cât și în culturi. Este frecvent folosită în alimentație datorită frunzelor fragede, bogate în nutrienți, și a gustului ușor acrișor, caracteristic sezonului. „Din punct de vedere nutrițional, ștevia se remarcă printr-un aport semnificativ de fibre alimentare, vitamine esențiale, precum A, C și K, dar și minerale, între care fierul, potasiul și magneziul. Această combinație o transformă într-o opțiune ușoară de hrană, dar cu valoare nutritivă crescută, recomandată în dietele echilibrate, bazate pe produse de sezon.”, a explicat specialistul în nutriție.

Consumată în mod regulat, ștevia contribuie la susținerea sănătății digestive, având un rol în reglarea tranzitului intestinal și în facilitarea proceselor de eliminare, fără a suprasolicita sistemul digestiv. Din acest motiv, este frecvent asociată cu ameliorarea constipației și cu reducerea senzației de disconfort apărute după mese. De asemenea, datorită conținutului ridicat de apă și a digestibilității ușoare, această verdeață ajută la menținerea confortului abdominal, diminuând balonarea și limitând procesele de fermentație intestinală. Totodată, este considerată benefică pentru funcția hepatică, susținând procesele naturale de metabolizare și contribuind la eliminarea exceselor alimentare. Aportul de potasiu joacă un rol esențial în menținerea echilibrului hidric al organismului și poate ajuta la reducerea retenției de lichide, în special în perioadele în care alimentația este mai bogată în sare. În același timp, conținutul de fier și vitamina C susține nivelul de energie și vitalitatea generală, fiind util în combaterea stărilor de oboseală.”, a mai adăugat sursa.

Ștevia poate fi integrată cu ușurință în alimentația zilnică, fiind o verdeață de primăvară versatilă, accesibilă și ușor de adaptat în numeroase preparate culinare. „În varianta tradițională, ștevia este cel mai frecvent consumată sub formă de mâncare caldă, alături de ingrediente de bază precum ceapa, usturoiul și roșiile. Aromele se combină armonios, rezultând un preparat echilibrat, ușor și potrivit sezonului de primăvară. În această formă, frunzele își păstrează gustul ușor acrișor și textura fragedă, fiind o opțiune simplă, dar nutritivă. În același timp, ștevia poate fi consumată și în variante rapide, adaptate stilului de viață actual, fără a necesita preparare îndelungată sau tehnici culinare complexe. De exemplu, poate fi inclusă în lipii sau wrap-uri, alături de hummus și legume proaspete, pentru o masă echilibrată, ușor de transportat și de consumat în orice moment al zilei. O altă variantă frecvent utilizată este adăugarea în preparate pe bază de ouă, precum omletele, în special la micul dejun. Gătită împreună cu ouăle, aduce un plus de prospețime și valoare nutritivă, fără a modifica semnificativ gustul final al preparatului.”, conchide psihonutriționistul Gina Tăujan.

Trump a umilit FIFA în timpul Campionatului Mondial: „E grav“

0

Trump a umilit FIFA în timpul Campionatului Mondial: „E grav“

FIFA insistă că sportul și politicul trebuie să fie separate, însă a „reușit“ să-și încalce motto-ul printr-o decizie șocantă, la finalul anului trecut.

La vremea respectivă, tragerea la sorți a grupelor Mondialului a fost marcată de acordarea „Premiului FIFA pentru Pace“. Cu această ocazie, președintele Statelor Unite, Donald Trump (79 de ani), a fost chemat pe scenă pentru a primi trofeul „inventat“ de Gianni Infantino, în aplauzele celor prezenți. La mai puțin de trei luni după acest moment, Trump a declanșat războiul asupra Iranului, alături de Israel, conflict care acum e în faza de armistițiu, dar e departe de a fi încheiat.

Norvegia se revoltă împotriva Premiului FIFA pentru Pace. Având în vedere că acordarea „Premiului FIFA pentru Pace“ lui Trump a fost ca nuca în perete, Iranul a „sfâșiat“ recent această decizie. De asemenea, Norvegia a solicitat ca FIFA să examineze plângerea depusă de ONG-ul FairSquare împotriva președintelui Gianni Infantino în legătură cu premiul acordat lui Trump. Potrivit Agerpres, plângerea va fi examinată de Comisia de Etică a organizației mondiale.

„Am decis să susținem plângerea și să trimitem o scrisoare către FIFA, pentru a solicita Comisiei de Etică să proceseze plângerea. Problema este că FIFA, prin intermediul președintelui său, a încălcat regulile privind neutralitatea politică prin acordarea acestui Premiu pentru Pace. Și vrem ca această comisie să studieze problema. Am criticat înființarea premiului. Nu avea nicio bază în Congresul FIFA. Nu are legitimitate și depășește, în mod clar, mandatul FIFA. Este grav să creezi un premiu motivat politic, fără fundament,“ a declarat președintele Federației Norvegiene de Fotbal, Lisa Klaveness.

Am dormit în gară la 15 ani. Acum am 11 camioane. Săptămâna trecută m-am întors la banca aceea și am găsit alt copil dormind acolo.

0

Gara din Iași, peronul 4, banca de lângă ceasul mare.

Acolo am dormit prima noapte singur în viața mea.

Aveam 15 ani, o sacoșă cu două tricouri, 30 de lei în buzunar și nicăieri unde să mă duc.

Tata murise când aveam 11 ani. Strivit între două vagoane la triajul CFR. Mama s-a recăsătorit doi ani mai târziu cu un șofer pe nume Vali, un om care bea. La început țipa. Apoi a început să dea. În mama. În mine.

Într-o noapte, când a venit beat și m-a lovit cu cureaua până mi-a spart capul, am știut că trebuie să plec.

Am plecat fără să îi zic mamei. Îi lăsasem un bilet: „Mă descurc. Nu mă căuta.”

Nu m-a căutat.

Prima săptămână am dormit în gară. Ziua umblam prin oraș căutând de muncă. Orice muncă. Nimeni nu angaja un copil de 15 ani fără acte, fără experiență, fără nimic.

În a noua zi, un șofer de TIR m-a văzut dormind pe bancă.

„Ce faci aici, băiete?”

„Dorm.”

„N-ai unde să stai?”

„Nu.”

S-a uitat la mine lung. Era un bărbat mare, cu mustață, cu mâini ca lopețile.

„Știi să cari?”

„Știu.”

„Vino cu mine.”

Nea Pavel. Așa îl chema. Asta a fost prima mână întinsă din viața mea.

M-a luat la descărcări. Plăteam camioane de marfă — saci de ciment, lăzi de legume, baxuri de tot felul. 60 de lei pe zi, cash. Nu era mult, dar era ceva.

Dormeam în cabina TIR-ului lui când era parcat. Mâncam la cantinele șoferilor. Făceam duș la benzinării.

După opt luni, nea Pavel m-a luat la el acasă, în Pașcani. La nevasta lui, Aurica. Nu aveau copii. Aurica m-a primit ca pe fiul ei. Mă striga „Cătă”. Nu mă mai strigase nimeni așa de la moartea tatei.

La 17 ani, nea Pavel m-a întrebat:

„Vrei să înveți să conduci?”

„N-am 18 ani.”

„Până ai 18, înveți. Când faci 18, iei carnetul.”

Doar cine a crescut fără nimic și fără nimeni știe ce înseamnă când un străin îți oferă o șansă — când cineva crede în tine mai mult decât ai crezut tu vreodată în tine.

Am învățat să conduc pe drumuri de țară, noaptea, când nu era poliție. La 18 ani am luat carnetul din prima. La 19, permisul pentru TIR.

Nea Pavel m-a angajat oficial. Salariu, acte, tot ce trebuie. Am muncit pentru el 5 ani.

„Ești cel mai bun șofer pe care l-am avut,” mi-a zis într-o zi. „Păcat că nu ești fiul meu.”

„Sunt mai mult decât fiu pentru dumneavoastră. Că pe mine nu m-ați abandonat.”

A tăcut. Știa povestea mea.

La 24 de ani am început să pun bani deoparte. Fiecare leu pe care nu îl cheltuiam mergea într-un cont. Mâncam ieftin, beam apă, nu fumam, nu ieșeam. Cinci ani de economii.

La 29 de ani am cumpărat primul camion. Vechi, MAN cu 940.000 de km, dar al meu. L-am reparat cu mâinile mele. L-am vopsit singur, alb cu o dungă verde. L-am numit „Aurica”.

Am început să fac transport pe cont propriu. Curse mici, locale. Zid de cărămidă aici, nisip acolo, mobilă mai încolo. Orice.

La 31 de ani am cumpărat al doilea camion. L-am angajat pe un băiat tânăr, tot din gară, tot fără nimic. I-am zis ce mi-a zis mie nea Pavel:

„Vrei să înveți să conduci?”

La 35 de ani aveam 7 camioane. La 38, am 11.

Firma se numește „Aurica Logistik”. Sigla e un covrig lipit de o cană de cafea — covrigul pe care mi l-a întins nea Pavel în acea zi de mai. Ca să nu uit niciodată de unde am plecat.

Am 17 angajați. Jumătate dintre ei sunt băieți ca mine de atunci — fără familie, fără șanse, fără nimic. Le dau ce mi-a dat mie nea Pavel: o șansă.

Nea Pavel a murit acum doi ani. La înmormântare am plâns ca un copil.

„Fără tine nu eram nimic,” i-am zis la mormânt. „Tot ce am e datorită acelei zile când te-ai oprit să întrebi un copil de ce doarme în gară.”

Am aflat după înmormântare că nea Pavel vorbise despre mine tuturor. Le spunea că eu sunt mândria lui. Că el nu a avut copii, dar mă consideră pe mine fiul lui.

Nu mi-a zis niciodată direct. Așa erau oamenii din generația lui. Nu ziceau, făceau.

Aurica are acum 71 de ani. Locuiește la mine de când a murit nea Pavel. Are camera ei, are tot. Eu îi spun „mama”.

Săptămâna trecută am fost în Iași, la gară. M-am așezat pe banca aia de pe peron 4. Aceeași bancă.

Un băiat dormea acolo. 16 ani. Sacoșă lângă el. O cicatrice proaspătă lângă ochi.

M-am așezat și am așteptat să se trezească.

„Ce faci aici, băiete?”

S-a speriat când m-a văzut.

„Nimic, domnule. Plec imediat.”

„N-am zis să pleci. Am întrebat ce faci.”

„Dorm. N-am unde să stau.”

I-am întins un covrig.

„Mănâncă.”

L-a mâncat în două minute.

„Cum te cheamă?”

„Robert.”

„Robert, știi să cari?”

M-a privit neîncrezător.

„Știu.”

„Vino cu mine.”

Acum Robert are 16 ani și învață să conducă. Doarme într-un apartament pe care i-l plătesc eu. Merge la școală seara. Mănâncă la Aurica acasă. În 2 ani, dacă vrea, are loc la firma mea.

Nu fac asta pentru că sunt bun.

Fac pentru că cineva a făcut pentru mine.

Și pentru că viața asta are sens doar când dai mai departe ce ai primit.

Am dormit în gară la 15 ani.

La 38, am 11 camioane și un băiat care doarme în pat cald.

Și asta e tot ce contează.

Nu banii.

Nu camioanele.

Ci că am putut să fiu pentru Robert ce a fost nea Pavel pentru mine.

Mâna întinsă în momentul potrivit.

Diferența dintre a pieri și a reuși.


Această poveste este ficțiune inspirată din fapte reale. Numele, personajele și detaliile au fost modificate. Orice asemănare este pur întâmplătoare.

Victor Hănescu l-a învins pe Rafael Nadal fără antrenor

0

Victor Hănescu l-a învins pe Rafael Nadal fără antrenor

Site-ul ATP nu vrea să confirme, 22 de ani mai târziu, ceea ce Victor Hănescu a reușit, pe terenul de tenis, într-un meci oficial jucat împotriva lui Rafael Nadal. S-a întâmplat în 2004, chiar în capitala Franței, dar nu pe zgură, ci pe hard, ca, în calificările turneului ATP Masters 1000 de la Paris-Bercy, tenismenul din București să îl învingă pe jucătorul din Manacor.

Victor Hănescu a reușit o revenire de la 0-1 la seturi împotriva lui Rafael Nadal. Firicel Tomai, antrenorul lui Hănescu la acea vreme, a rememorat acest meci în emisiunea Poveștile Sport.ro. El a declarat: „L-a bătut pe Nadal fără mine și mă bucură. Victor și la Gstaad a câștigat fără mine.”

„Cu Rafael Nadal, la Paris, când l-a și învins, pe hard. Eu, la acel meci, nu am fost, am avut examen la kinetoterapie. Îl trimiteam pe Victor la turnee, din când în când, singur sau cu prietena. Îl ajuta să conștientizeze, să se maturizeze.”

Hănescu a câștigat meciul cu 5-7, 6-3, 7-6 (3). ATP a confirmat abilitatea lui Hănescu de a-i provoca probleme lui Nadal pe hard. La Madrid, în 2005, Nadal s-a impus 7-6 (5), 6-3, dar nu fără dificultăți în setul întâi.

Istoricul meciurilor directe între Hănescu și Nadal este următorul: Rafael Nadal – Victor Hănescu 6-4, 6-4 (august 2004, Sopot), Victor Hănescu – Rafael Nadal 5-7, 6-3, 7-6 (3) (noiembrie 2004, Paris-Bercy), Rafael Nadal – Victor Hănescu 6-1, 6-1 (mai 2005, Roma), Rafael Nadal – Victor Hănescu 7-6 (5), 6-3 (mai 2005, Madrid), Rafael Nadal – Victor Hănescu 6-3, 6-2 (mai 2010, Roma).

Friedrich Merz afirmă că SUA sunt umilite de conducerea Iranului

0

Friedrich Merz afirmă că SUA sunt umilite de conducerea Iranului

Statele Unite sunt „umilite” de conducerea Iranului, conform lui Friedrich Merz, cancelar al Germaniei, care a sugerat că administrația Trump era învinsă la masa negocierilor de către Teheran.

Cu două zile înainte, Donald Trump a anulat o vizită a negociatorilor americani la Islamabad pentru discuții indirecte cu o delegație iraniană. O rundă anterioară, în capitala pakistaneză cu două săptămâni mai devreme, condusă de JD Vance, vicepreședintele american, s-a încheiat fără progrese.

Evaluarea aspră a lui Merz asupra negocierilor SUA-Iran, care părea că va adânci ruptura transatlantică severă între SUA și aliații săi din NATO, contrazice direct efortul lui Trump de a prezenta impasul într-o lumină pozitivă. Cu o zi înainte, președintele american a declarat pentru Fox News: „Avem toate cărțile”, adăugând că, dacă Teheranul dorea să discute, „pot veni la noi sau ne pot suna”.

Vorbind studenților din Marsberg, Merz a sugerat că echipa lui Trump era cea care era depășită. „Iranienii sunt evident foarte pricepuți în negociere, sau mai degrabă, foarte pricepuți în a nu negocia, lăsându-i pe americani să călătorească la Islamabad și apoi să plece fără niciun rezultat”, a spus el.

„O națiune întreagă este umilită de conducerea iraniană, în special de acești așa-ziși Gărzi Revoluționare. Și sper că acest lucru se va încheia cât mai repede posibil.”

Iran a prezentat o nouă propunere luni pentru un acord de încetare a focului, concentrându-se pe deschiderea strâmtorii Hormuz, lăsând deoparte discuțiile despre armele nucleare, rachete, sancțiuni și alte probleme pentru mai târziu, conform oficialilor din regiune. Conform unei legi în pregătire de Parlamentul iranian, transportatorii ar trebui să plătească Teheranului pentru „serviciile” implicate în trecerea prin strâmtoare, care era gratuită înainte de război.

Oficialii iranieni au declarat că Teheranul ar fi pregătit să discute despre problema nucleară în cele din urmă, doar după ce blocada americană ar fi fost ridicată. Negociatorii iranieni se confruntă de asemenea cu presiuni interne din partea Corpului Gărzii Revoluționare Islamice și din partea opiniei publice de a nu discuta problemele nucleare.

Mediatori implicați în negocieri consideră că această abordare este puțin probabil să funcționeze, deoarece nu ar atinge niciunul dintre obiectivele declarate ale SUA în război, care includeau un sfârșit permanent al programului nuclear al Iranului. „Hormuz este un produs secundar al războiului, așa că cum poate fi abordat acesta mai întâi?” a spus un diplomat familiarizat cu negocierile.

Organizația Maritimă Internațională a ONU a respins ferm ideea impunerii de taxe navelor care trec prin strâmtoarea Hormuz. Arsenio Dominguez, secretarul general al IMO, a declarat: „Nu există o bază legală pentru introducerea oricărei taxe, vămii sau a oricăror taxe pe strâmtori pentru navigația internațională.”

Oferta „Hormuz întâi” din partea Iranului sugerează totuși o schimbare semnificativă în poziția Teheranului. Regimul căutase anterior să utilizeze blocada sa asupra petrolului, gazului și altor exporturi din Golf ca pârghie pentru a obține garanții de securitate largi. Dar, după prăbușirea discuțiilor de la Islamabad, Trump a impus o contra-blocadă a transporturilor care folosesc porturile iraniene, agravând criza economică profundă a Iranului. Fondul Monetar Internațional a prognozat o contracție de 6,1% în produsul intern brut al Iranului în acest an, în timp ce inflația anuală se ridică la aproape 70%, cu prețurile pentru alimente și îngrijire medicală crescând la rate chiar mai mari.

Blocada a împiedicat de asemenea petrolierele goale ale Iranului să se întoarcă în port, unde ar putea servi ca facilități de depozitare. Iranul se confruntă cu o criză de stocare a producției sale, iar reducerea producției ar avea efecte dăunătoare pe termen lung asupra sectorului său energetic.

Abbas Araghchi, ministrul de externe iranian, a avut luni o întâlnire cu Vladimir Putin și o delegație rusă de rang înalt la Moscova, căutând în parte să atenueze efectele devastatoare ale blocadei. Conform presei oficiale, Putin a promis că Rusia „va face tot ce este necesar pentru a servi [interesele iraniene], interesele tuturor oamenilor din regiune, pentru ca pacea să poată fi realizată cât mai curând posibil.”

Araghchi a spus că „lumea a realizat acum adevărata putere a Iranului”, adăugând: „A devenit clar că republica islamică a Iranului este un sistem stabil, solid și puternic.”

Nikita Smagin, un analist al relațiilor ruso-iraniene, a declarat că discuțiile s-au concentrat pe sprijinul militar și economic al Rusiei, inclusiv pe rutele de tranzit pentru comerțul iranian. „Dacă blocada SUA continuă, atunci Marea Caspică și legătura terestră cu Rusia vor deveni una dintre puținele rute rămase pentru a conecta Iranul cu piețele mondiale”, a scris Smagin într-un comentariu pe platforma de mesagerie Telegram.

Israel a atacat ruta caspică în martie prin bombardarea portului Bandar Anzali, Iran. Dar chiar și înainte de atacul israelian, aceasta nu a devenit un substitut pentru strâmtoarea Hormuz, poarta către peste 90% din comerțul prebelic al Iranului.

MSC Francesca, sub pavilion panamez, a fost capturată de Corpul Gărzii Revoluționare Islamice în strâmtoarea Hormuz săptămâna trecută.

Ali Vaez, directorul proiectului Iran al Grupului de Criză Internațional, a declarat că Trump și echipa sa au subestimat cât de mult presiunea economică va forța Teheranul să facă concesii în privința programului său nuclear. „Fără îndoială, blocada accentuează durerea economică pe care Iranul o resimțea și înainte de începerea războiului”, a spus Vaez. „Dar rezistența iraniană nu este o chestiune de durere economică, pentru că Iranul se află într-o bătălie existențială și este dispus să absoarbă un preț mult mai mare decât a făcut până acum. Iar regimul iranian nu ezită să transfere această durere populației sale.”

El a spus că Trump este mai sensibil politic pe mai multe fronturi: costul politic al prețurilor mari la carburanți și al inflației generale acasă, dorința președintelui de a rezolva criza înainte de a se întâlni cu Xi Jinping la Beijing în mijlocul lunii mai și teama că o penurie globală de combustibil pentru avioane ar putea ruina Cupa Mondială, care urmează să aibă loc în America de Nord în iunie și iulie.

Dacă Trump ar accepta oferta Iranului de a încheia un acord pentru redeschiderea strâmtorii Hormuz, el ar putea declara, în teorie, victorie, indicând daunele pe care bombardamentele SUA și israeliene le-au provocat programului nuclear și capacităților militare ale Iranului. Totuși, un astfel de acord ar lăsa Iranul cu stocul său de 440 kg de uraniu îmbogățit, sufic